Radu Rosetti, despre ultima zi a lui Cuza pe tronul Principatelor Române

Prezentăm o consemnare a lui Radu Rosetti, în volumul “Amintiri din prima tinereţe”, Imprimeria Fundaţiei Culturale “Principele Carol”, din 1927. Această însemnare ne arată clar: bogaţii se săturaseră de reformele lui Cuza, iar săracii, ţăranii îl iubeau şi nu se gândiseră niciodată să-l înlocuiască. “Monstruoasa coaliţie” - cum este cunsocută “înfrăţirea” celor care fuseseră loviţi în propriile interese de acţiunile Domnitorului - a avut câştig de cauză.

“În după amiaza zilei de 12 Fevruar 1866, puţin înainte de aprinsul lumânărilor (…) aud paşi grăbiţi (…) în odaie intră foarte excitată mama ţinând sus o telegramă:
- Principele Cuza a abdicat, strigă ea, roşie de emoţie şi bucurie.
- Tata o urmează şchiopătând şi sprijinindu-se pe baston.
- Cuza a abdicat, strigă el...
- Iar mama ni citeşte o depeşă franceză sosită în acea dimineaţă la Adjud, adresată de Dimitrie Sturdza cumnatului său Alecu Balş şi trimesă de acesta tatei. (...). Sturdza comunică lui Balş abdicarea lui Cuza, instituirea Locotenenţei Domneşti, alcătuită din Generalul Golescu, Lascăr Catargiu şi colonelul Neculai Haralambie, precum şi numirea unui minister compus din conservatori şi liberali, din care făcea parte şi el , Sturdza. Părinţii mei exultau de bucurie, ştiind bine că lui Cuza nu putea să-i urmeze decât un domn străin, ceiace alcătuia dorul fierbinte de atâţa ani. Pe mine mă mâhnia adânc căderea bunului meu prieten de odinioară, dar crescut şi eu în credinţa în principele străin, mă mângâiam cu nădejdea că ceiace s'întâmplase va fi pentru binele şi mărirea ţării, mai ales că-mi aduceam aminte cum, cu câteva săptămâni înainte, Costică Şuţu ni povestise că Cuza era hotărât să abdice.
- (…) Am aflat că Senatul şi Camera, acelaşi Senat şi aceiaşi Cameră care, puţine săptămâni înainte, votase adrese exprimând lui Cuza cel mai mare devotament au ales Domn, prin aclamaţiuni, pe contele de Flandra, chiar în ziua abdicării silite a lui Cuza, iar guvernul s-a grăbit să puie trupele şi funcţionarii să jure credinţă noului stăpânitor. Săptămâni de aşteptare înfrigurată trecut-au până când am aflat că contele de Flandra, pentru temeiuri de familie, a refuzat coroana ce ţările noastre i-o oferise, act caracterizat de tata ca fiind o adevărată obrăznicie din partea unui prinţişor ca el.
- În acest răstimp, Locotenenţa Domnească dizolva Camera şi convova alegătorii la alegerea unei nou Adunări iar senatul fusese prorogat şi nu s-a mai vorbit de el. Mai aflăm apoi, printr-o proclamaţie a guvernului că, văzând refuzul alesului de la 11 Fevruar guvernul provizor propusese Domnia Principelui Carol de Hohenzollern Sigmaringen(...). Guvernul hotărâse ca votarea să se facă la primăriile respective, dar tata dispuse ca lucrurile să se petreacă altfeliu. Se aduse, jos, la scara cea mare a curţii, o masă pe care se aşternu o învelitoare de postav roşu şi, convocându-se toţi servitorii moşiei şi ai casei, pe primar şi pe consilierii comunali, tata iscăli cel dintâiu plebiscitul cu numele şi calităţile lui, după obiceiul de înainte de Cuza: Răducanu Rosetti, Logofăt şi Cavaler.(...)”.
Dar cei mai mulţi, ţăranii, se lăsau aşteptaţi. Moşierul se duce la primărie să vadă ce se întâmplă. “(...) Relaţiunile lui cu ţăranii erau excelente, dar ei de astădată, departe de a-i face pe voie, s-au strâns la primărie şi au silit pe notar să scrie următorul text oficial modificat: ”Noi subsemnaţii locuitori ai comunei Căiuţul, nu alegem ca Domnitor al Românilor pe Principele Carol-Ludovic de Hohenzollern, care va domni sub numele de Carol I” sub care text şi-au pus degetele pe crucea însemnată de notar în dreptul numelui fiecăruia. Întrebaţi asupra motivelor hotărârii lor, au răspuns că nu au avut niciun temeiu de nemulţămire împotriva lui Cuza care li-a dat pământurile şi i-a scăpat de boieresc (...).”
După spusele lui Radu Rosetti, reacţii de felul acesta au avut în multe localităţi din ţară, ba mai mult, în Moldova chiar s-a încercat ruperea Unirii de la 1859. Dar nu mai era cale de întoarcere. Domnul străin a venit.

ULTIMELE ŞTIRI

Un simplu test de sânge ar permite detectarea mai multor forme de cancer

Cercetătorii au dezvoltat o tehnică de „biopsie lichidă”, care ...

Exporturile de tomate ale României sunt nesemnificative

România a importat 59.369 tone de roşii în primele nouă luni din ...

Fonduri europene pentru inovare în domeniul acvaculturii

Cei care vor să atragă fonduri europene prin Programul Operaţional pentru ...

Recomandări AFIR

 

Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale recomandă Unităților ...

Caravana ”Alege oaia” - la Iași

În perioada 23-24 ianuarie 2018 în Parcarea Instituției ...

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a devenit membru al European Rural History Organisation

 

Muzeul Etnografic al Transilvaniei este prima instituţie din ...

Alpinistul roman Horia Colibăşanu invitat la Gala "Expediţia - Chemare în necunoscut"

Alpinistul român Horia Colibăşanu, timişoreanul care a reuşit să ...

Peste 20.700 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Biserica de Gheață de la Bâlea Lac va fi sfințită

Turiştii care urcă la Bâlea Lac, în Munţii Făgăraş pot vizita ...

Caravana “Alege oaia!” ajunge la Iași

 

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea va fi prezent ...

La Socola se studiază ”sindromul Italia”

 

Specialişti ai Universităţii italiene Udine, sunt până pe 28 ...

În sfârşit, vine iarna!

Meteorologii atenţionează că vremea se înrăutăţeşte în jumătatea de ...

O varietate de ceapă persană, o armă potenţială împotriva rezistenţei la antibiotice

O varietate de ceapă persană ar putea avea un impact major în lupta ...

Pliculeţele de ceai - utilizări mai puţin cunoscute!

În anotimpul rece oamenii beau mai mult ceai decât în mod ...

România participă la cea de-a 83-a ediție a Expoziţiei Internaționale “Săptămâna verde”

În perioada 19 - 28 ianuarie 2018 va avea loc, la Berlin, Germania, cea ...

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

No content to show