Înţelepciunea hâtră a lui Moş Ion Roată

Aceste rânduri sunt dedicate unuia dintre ţăranii români care au marcat istoria neamului, laolaltă cu voievozii. Pe unii nu-i avem trecuţi în calendare. Ei sunt un fel de eroi necunoscuţi ai luptei noastre de a supravieţui ca neam, ca ţară. Moş Ion Roată are însă şi loc în calendar, şi-n poveste. Şi chiar în vieţile noastre, ale celor de azi…

Cred că sunt trei amintirile mele care-l înglobează şi pe Moş Ion Roată. Nu, n-am trăit pe vremea lui. Dar, ca orice şcolar de-acum două, trei ori chiar patru decenii, într-un ianuarie pierdut în copilărie am avut şi eu un rolişor într-o scenetă montată după povestirile lui Ion Creangă: “Moş Ion Roată şi Unirea” şi “Moş Ion Roată şi Cuza Vodă”. O altă amintire este cea a unei excursii cu şcoala până la apa Milcovului (pe care nu l-am “secat dintr-o sorbire”, chit că era un an fără ploi şi râuşorul abia înainta în albia-i). În ziua aceea am ajuns la Casa Memorială “Ion Roată” din satul Gura Văii, comuna Câmpuri. Casa mică, strâmtă, joasă, în care grupurile de copii intrau bulucindu-se, mi-a lăsat doar amintirea unei răcori care mi-a adus un tremur subţire, în pofida începutului arid de vară. Cred că tot în anul ăla am văzut şi casa hâtrului humuleştean care-l făcuse “de poveste” pe Moş Ion. Acelaşi miros de lemn bătrân şi de var proaspăt le îmbracă, azi, pe amândouă, în amintire.

În fine, a treia întâmplare e din primăvara lui 1977, când, sărbătorindu-se răscoala de la 1907, am fost duşi într-un sat de lângă oraşul nostru moldav, Valea lui Ion, unde mai trăiau câţiva veterani ai revoltei ţărăneşti. Eram în clasa a III-a şi, acolo, i-am făcut pionieri pe “picii” dintr-a II-a, de faţă cu buneii aceia care se răsculaseră cu şapte decenii înainte. Memoria nu mai păstrează poveştile lor – ah! cum n-am avut atunci un reportofon! –, dar îmi este clar şi azi chipul unuia dintre aceşti ţărani. Hainele lui curate, din pânză aspră, ţesută în casă; cizmele vechi, din piele groasă, lustruite, chimirul lat şi haina de postav, de care atârnau medaliile de pe frontul războiului dintâi; ochii senini şi… înţelepciunea hâtră, cu care dădea răspuns copiilor adunaţi în juru-i. Pentru vorba asta a lui, domoală şi plină de miez, l-am numit în sinea mea Moş Ion Roată, şi pe el l-am văzut ori de câte ori am citit o anecdotă de-a lui Creangă ori o pagină de istorie.

Tot chipul moşului ăsta din Valea lui Ion mi s-a “arătat” cu ceva vreeme în urmă, când, răsfoind ziarele vechi de-o sută de ani, am dat peste povestea lui Moş Ion Roată, spusă de fiul său, Năstase Roată, pe-atunci “în etate de 80 de ani” (cu alte cuvinte, el însuşi un “moş”). Era la ceasul dezvelirii monumentului domnitorului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, la Iaşi. Moş Năstase Roată fusese chemat să participe la eveniment, în delegaţia ţăranilor vrânceni – “c-aşa-i ordin de la stăpânire”, mărturisea el jurnaliştilor curioşi să afle cum şi de ce ajunsese în târgul Ieşilor. El a povestit, pentru presa vremii, cum a fost cu participarea tătâne-su la divanul Ad-Hoc, la evenimentele ce au precedat Unirea Principatelor. “Tatăl meu de trei ori a fost ales pentru divanul Ad-Hoc şi niciodată nu a vrut să primească, dar la urmă a fost luat de Mihail Kogălniceanu şi dus la Iaşi. Aceasta a fost în Ziua Crucii, în anul 1857, şi a stat în Iaşi până în 27 decembrie, când s-a reîntors la Câmpuri”, istoriseşte el. Bătrânul fusese trimis cu soldaţi la Focşani, unde aveau ordin să-l împuşte, dar în drum s-au întâlnit cu o trăsură în care se afla Mihail Kogălniceanu. Acesta le-a cerut soldaţilor să oprească, însă ei au refuzat. Moş Ion Roată s-a smuls din mâinile lor, cerând protecţie acestuia. Odată ajuns la Iaşi, Kogălniceanu a cerut eliberarea bătrânului ţăran unionist. Sunt istoriile cunoscute, precum povestea sărutului pe care i l-a dat Vodă, pe obrazul pe care-l scuipase un boier, dar şi momentul în care, fără vină, a fost din nou arestat, la Odobeşti, iar boierul Theodor Gîţă a venit să-l vadă, batjocorindu-l cu vorba: “Ei, ce mai zici, moş Ioane, la divan ai stat pe un scaun cu domnitorul ţării şi acuma uite cât de prost stai”, la care moşul i-ar fi răspuns: “Tot aşa de bine cum am stat pe divan stau şi aici. Noi nu ne repezim numai la scaunele din divan, ca dumneavoastră”. Cam asta ar fi istoria ţăranului din Câmpeni, spusă de fiu-său, cu o sută de ani în urmă. Cât despre “mazilirea” lui Cuza, Năstase Roată mărturisea: “Tata întotdeauna îmi spunea că bine era să fie pentru ţară şi mai ales pentru ţărani dacă boierii ar fi lăsat în pace pe domnitorul Cuza”.

Un text de SIMONA LAZĂR

ULTIMELE ŞTIRI

Un simplu test de sânge ar permite detectarea mai multor forme de cancer

Cercetătorii au dezvoltat o tehnică de „biopsie lichidă”, care ...

Exporturile de tomate ale României sunt nesemnificative

România a importat 59.369 tone de roşii în primele nouă luni din ...

Fonduri europene pentru inovare în domeniul acvaculturii

Cei care vor să atragă fonduri europene prin Programul Operaţional pentru ...

Recomandări AFIR

 

Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale recomandă Unităților ...

Caravana ”Alege oaia” - la Iași

În perioada 23-24 ianuarie 2018 în Parcarea Instituției ...

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a devenit membru al European Rural History Organisation

 

Muzeul Etnografic al Transilvaniei este prima instituţie din ...

Alpinistul roman Horia Colibăşanu invitat la Gala "Expediţia - Chemare în necunoscut"

Alpinistul român Horia Colibăşanu, timişoreanul care a reuşit să ...

Peste 20.700 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Biserica de Gheață de la Bâlea Lac va fi sfințită

Turiştii care urcă la Bâlea Lac, în Munţii Făgăraş pot vizita ...

Caravana “Alege oaia!” ajunge la Iași

 

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea va fi prezent ...

La Socola se studiază ”sindromul Italia”

 

Specialişti ai Universităţii italiene Udine, sunt până pe 28 ...

În sfârşit, vine iarna!

Meteorologii atenţionează că vremea se înrăutăţeşte în jumătatea de ...

O varietate de ceapă persană, o armă potenţială împotriva rezistenţei la antibiotice

O varietate de ceapă persană ar putea avea un impact major în lupta ...

Pliculeţele de ceai - utilizări mai puţin cunoscute!

În anotimpul rece oamenii beau mai mult ceai decât în mod ...

România participă la cea de-a 83-a ediție a Expoziţiei Internaționale “Săptămâna verde”

În perioada 19 - 28 ianuarie 2018 va avea loc, la Berlin, Germania, cea ...

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

Iarna
Tradiţii:   Iarna se numeşte tot răstimpul cât ţine omăt. Ea se începe la Sf. Nicolae şi durează până la
Toamna
Tradiţii:   Toamna se începe de la Sf. Maria Mică şi durează până la Sf. Nicolae, 6 decembrie. Când tună
Vara
Tradiţii:   Vara începe cu Sf. Onofrei şi durează până la Sf. Maria Mică, 8 septembrie. Miezul
Primăvara
Tradiţii:   Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
Cum măsurau sătenii timpul
Măsurarea timpului pentru țăranul de odinioară nu se facea exact și precis ca astăzi. ”Timpul Țăranului este mai puțin
Momentele zilei
Înainte de răsăritul soarelui Ȋn popor se spune că trebuie să te scoli înaintea soarelui, căci e păcat să răsară
«
»
  • 1
  • 2
Decembrie
Sfaturi generale: Anul se sfârşeşte şi gazda trebuie să se îngrijească de toate, să vadă dacă nu s‑a adunt
Noiembrie
Sfaturi generale: Puneţi sălcii; gunoiţi pomii; acoperiţi pomii mai gingaşi, îngropaţi via; curăţiţi pomii de
Octombrie
Sfaturi generale: Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de
Septembrie
Sfaturi generale: Araţi câmpurile de grâu şi semănaţi-le până pe la 13. Sămănaţi încă varza
August
Sfaturi generale: Araţi pentru sămănăturile de iarnă şi zdrobiţi glodurile de pe camp. Puneţi gunoi pe
Iulie
Sfaturi generale: Semănaţi pentru a doua oară spanac şi varză, udaţi straturile cu apă de vale, dacă este secetă.
Iunie
Sfaturi generale:  Când e zăduf, scuteşte vitele, adăpostindu-le la umbră. Oculează pădureţii mai bine
Mai
Sfaturi generale: În mai semănaţi in, ca din două semănături să vă iasă cel puţin una: cânepa se seamănă
Aprilie
Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald şi numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să
Martie
Mart e cea mai nesănătoasă lună; mart se numără din ziua de Sf. Toader şi ţine mai tot postul. În ziua ceea
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10