Odată cu sărbătoarea Sfântului Dumitru, începe în mod oficial iarna. În această zi sunt aprinse multe focuri în diferite zone ale țării, focuri speciale cunoscute în popor ca Focul lui Sumedru. Acesta are rol purificator și protector, care ne apără de rele, de necazuri și ține la distanță fiarele codrilor.

Totodată se crede că morții vii se încălzesc la aceste focuri. Cei tineri sar peste foc, chiuie și joacă, în speranța că se vor căsători în curând, iar bărbații scot tăciuni din foc și îi aruncă spre livezi pentru ca anul următor să aibă recoltă bogată de fructe.

În gospodării, femeile au datoria de a împărți copiilor fructe uscate, mere, nuci, covrigi și în unele zone se împarte pentru sufletul celor morți grâu fiert în lapte. În biserici sunt ținute slujbe speciale și se împart merinde. Sărbătoarea de Sf. Dumitru mai este cunoscută în popor și ca Ziua Soroacelor și este important ca această zi să te găsească fără datorii, în caz contrar, se poate să le dai înapoi dublu.

Sfântul Dumitru, Izvoratorul de mir, renaşte obiceiuri frumoase în diferite zone din ţară.

În Bucovina, de exemplu, cine seamănă usturoiul după Sânmedru va avea parte în anul următor numai de pagubă.

În Oltenia se spune că numai dacă respecţi toate tradiţiile sărbătorii vei fi protejat de necazuri şi alte primejdii. Oamenii de la ţară respectau sperstiţiile pentru a-şi porteja animalele de lupi.

Tot în această zi de octombrie se taie coama cailor tineri pentru ca aceasta să crească frumoasă. În schimb, de Sfântul Dumitru nu trebuie să foloseşti pieptănul, altfel atragi asupra ta primejdii şi necazuri.

Potrivit credinţei populare, Sfântul Dumitru este ziua lichidării tuturor socotelilor – chirii sau împrumuturi – făcute cu şase luni în urmă, dar şi încheierea altora noi.