Acum un veac si mai bine, Ecaterina S. Comsa se adresa „Matroanelor romane”, in prefata cartii sale de bucate, reamintindu-le o spusa a lui Edmondo de Amicis - „Soarta multor oameni a atarnat de faptul daca in casa parintilor lor era sau o biblioteca” - trecand apoi zisa asta pe spuza cartilor de bucate, la care si mai bine se pricepea.

Iata o pregatire culinara, in adevar delicioasa. O recomandam cu tot dinadinsul pentru gustul ei fin, desi pregatirea costa cam scump. Aflata de mine in volumul Dictatura gastronomica, a lui Constantin Bacalbasa, se zice ca ar fi fost creata de bucatarul Casei Regale a Romaniei special pentru mesele de la Balcic ale Reginei Maria. Mai ales ca, se stie, in acea parte, tarmul Marii Negre este cunoscut si sub numele de... Coasta de Argint.

Miercurea din Saptamana Luminata poarta numele de Sfanta Mercurie. Barbatii se duc sa munceasca la camp, insa femeile nu au voie sa munceasca, deoarece, potrivit traditiei, a munci de „nunta soarecilor” echivaleaza cu a aduce rozatoarele in casa si a te lipsi restul anului de bucate pe masa. Așa ca azi... mananci bucatele gatite ieri. Iar maine poti gati o... gaina olteneasca!

Fiecare zi din Saptamana Mare (pe care am putea-o numi la fel de bine si Saptamana Neagra, din cauza pericolelor ce-i pandesc pe crestini la fiecare pas) are semnificatii aparte.
In general, se poate spune ca este o perioada deosebit de periculoasa, nefasta chiar. Astfel, cine moare in aceasta saptamana se duce direct in Iad, pentru ca Raiul este inchis si se va deschide abia in Noaptea Invierii.

Nu stim ce varsta avea, de-o fi fost maritata ori de-o fi avut copii. Era insa atat de atasata de "iubitele-i eleve", incat in anul 1847 termina de scris pentru ele o prima culegere de retete, care a trecut apoi din mana in mana, sub forma manuscrisa, pentru ca apoi, la indemnul mai multor "cocoane cinstite si intelepte", avea sa ajunga la tipar.

Mai sunt doar vreo două zile până la Sânt Ilie, dar fiindcă ne-a ieșit weekendul acesta-n cale (va trebui să-i aflu un alt cuvânt să-i zic pe nume, până nu m-or lua unchii și mătușile la goană pentru siluirea limbii române), pentru că tot veni sâmbăta și-i rost de iarmaroc și de zăbavă, eu zic să vă dăruiesc o rețetă pe măsură. Mai ales că (vă zic asta în șoaptă, să nu ne-audă sfântul, că nici Dumnezeu n-a vrut la vremea lui să-i zică în ce zi anume s-a născut - de teama fulgerelor de bucurie pe care Sânt Ilie le-ar fi azvârlit din cer), putem lungi sărbătoarea, pe românește vreo trei zile.

Mâncarea de fasole verde cu carne de pui poate fi o mâncare absolut delicioasă dacă ştii ce ingrediente trebuie combinate şi ce condimente poţi folosi pentru un plus de savoare. Cum este şi cazul reţetei propuse de noi astăzi.

Primesc zilele acestea un telefon din Timișoara. Doamna Luci, cum se recomandă, îmi spune povestea unei cărți de bucate vechi de aproape un veac, "cartea dupa care, acum 50 de ani, o vecină care era bucatareasă a gătit la nunta mea". Las pentru mai târziu subiectul - cine știe, poate ne vom încumeta într-o zi să ajungem acolo, caci prea bogat în influențe culinare de tot felul e și Banatul - și vom poposi și în bucătăria doamnei Luci.

Sunt multe feluri de mancare pe care oricat le-ai cauta nu le vei mai gasi in alta parte: ruloul cosmenesc (carne de porc cu usturoi si costita afumata), rulada olteneasca (cu pui, ciuperci si cascaval de munte), papusile de dragavei (frunze de stevie, rulate si prajite in tigaie, apoi acoperite cu o zeama picanta), saramura de pui (cu ardei copt si rosie coapta), mancarea de prune uscate.

Mergi în piaţă, ocheşte vreo precupeaţă şi cumpără de la ea cele mai bune şi mari roşii de ţară. De ce? Păi, foarte simplu: pentru o reţetă de roşii la cuptor umplute cu carne de vită, pe care le poţi pregăti pentru cină sau pentru prânzul de mâine.