A învățat la Dorohoi, Iași, apoi, în septembrie 1862 a intrat ca bursier la Colegiul Sfântul Sava din București, unde a petrecut cinci ani din șapte ca intern.
Ca profesor, Spiru Haret a predat la Universitatea din București, la Facultatea de Științe, Secția fizico-matematici, mecanica rațională , din 1878 până în 1910. La Școala de poduri și șosele Haret a fost numit profesor la anul preparator, predând trigonometria, geometria analitică, geometria elementară plană și în spațiu și geometria descriptivă, până în 1885. Din 1885 și până în 1910 Haret nu a mai predat la Școala de poduri și șosele decât geometria analitică.
Haret a predat, de asemenea, mecanica rațională la Școala de ofițeri de artilerie și geniu, din 1881 (data înființării secției de artilerie și geniu) până în 1890.
Profesează până în 1910, când se pensionează, ba chiar și după aceea, până la moarte, ținând prelegeri de popularizare la Universitatea populară. În 1910 publică Mecanica socială, la Paris și București, utilizând pentru prima oară, matematica în explicarea și înțelegerea fenomenelor sociale.
Din 1879 se face cunoscut drept "om al școlii", urmând o viață de inspector și de om politic, lucrând în favoarea școlii și a educației. El a fost poate cel mai mare reformator al școlii românești din secolul al XIX-lea.
Despre realizările lui Spiru Haret au vorbit chiar şi marile publicaţii ale vecinilor noştri: „România este acel stat din Orientul Europei care este cel mai susceptibil culturii apusene şi şi-o însuşeşte cel mai curat“, scria ziarul „Maghiarorzág“.
O mulţime de iniţiative care au prins contur în societatea românească au plecat de la Spiru Haret. El este cel care a înfiinţat grădiniţele de copii în România, cea dintâi deschizându-şi porţile la 1 decembrie 1897. Dar toate acestea nu erau de ajuns. Pentru ca ridicarea satelor şi a nivelului de cultură al populaţiei să fie reală, mai trebuia şi o viaţă culturală şi morală.
Şi atunci activitatea extraşcolară s-a completat cu şcoli de adulţi, cu cercuri culturale, conferinţe populare şi şezători săteşti, acestea fiind ajutate de publicarea revistei populare „Albina“ şi de broşurile Societăţii „Steaua“, toate înfiinţate prin stăruinţa neobosită a lui Spiru Haret.
De asemenea, de menţionat mai sunt cantinele şcolare, care au întreţinut pe elevii săraci, care locuiau la depărtare de şcoală, coloniile de vacanţă, Casa Bisericii şi Casa de Economie a Corpului didactic, notează istorie-pe-scurt.ro.
Autor: Anamaria Ionescu
