De curand a fost aprobat un Memorandum cu propuneri de modificari legislative și procedurale pentru implementarea PNDR 2014-2020 in cele mai bune conditii, pe care MADR le-a identificat ca fiind necesare, informeaza Ministerul Agriculturii. Propunerile incluse in memorandum vizeaza sfera de competenta a Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice (ANAP), a Ministerului Mediului – respectiv a Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului/Garzii Nationale de Mediu – și cea a Ministerului Finantelor Publice.

Proiectele de investiții pentru producătorii agricoli și pentru pomicultori se vor putea depunde până la finalul anului. Termenul limită pentru depunerea documentelor va fi 30 decembrie 2016, ora 16.00. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a luat această decizie pe 10 octombrie, pentru a sprijini fermierii în accesarea fondurilor europene care le sunt destinate.

Cu pași mărunți dar siguri se schimbă și aici lucrurile. Conștienți că bugetul local nu permite realizarea unor investiții importante într-o zonă cu un potențial turistic uriaș, reprezentanții primăriei din Cerasu au apelat la sursele financiare externe, convinși fiind că numai așa comunitatea poate progresa.

Țara noastră are are la dispoziție sume importante de la Uniunea Europeană pentru transformarea ei, banii care așteaptă să fie cheltuiți, fie de oameni simpli, antreprenori, imm-uri sau autorități publice locale.

Investițiile în exploatațiile agricole sunt sprijinite cu ajutorul fondurilor europene, prin programul PNDR 2014- 2020. Fermierii care doresc să investească în agricultură pot beneficia de un sprijin public nerambursabil de maximum 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Cei interesați de implementarea acestor proiecte cu fonduri europene, trebuie să știe că, există și o serie de cheltuieli pe care beneficiarul trebuie să le suporte din buzunarul propriu pentru a duce la bun sfârșit investiția.

Invitat la emisiunea ”În gardă”, luni, la radio Unirea FM, președintele PAEM Alba, Vasile Voicu Bora, a vorbit despre nemulțumirile oamenilor legate de birocrație în ceea ce privește accesarea fondurilor europene. Acesta a ținut să precizeze că ”avem încă lacune în circuitul implementării proiectelor, la nivel instituțional”, lipsa deciziei politice fiind unul dintre motive.

S-au gândit ceva timp la o afacere, iar în urmă cu aproximativ un an și-au făcut curaj și și-au deschis propriul business.

Pentru a accesa un fond european FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, este un instrument de finanțare creat de Uniunea Europeană pentru implementarea Politicii Agricole Comune) trebuie întocmit un dosar și trebuie făcute mai multe demersuri la diferite instituții (primărie, APIA, DSV, finanțe etc.).

Fondurile europene şi naţionale disponibile, în 2015, pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor din sectorul pomicol depăşesc 8,8 milioane de euro, iar alocările totale prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 -2020 pentru întreaga perioada de programare se ridică la 35,2 de milioane de euro, potrivit datelor publicate pe site-ului Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Lunar, administraţia locală a comunei Ciugud economiseşte astfel circa 20.000 de lei.

Comuna Ciugud este una dintre puţinele aşezări rurale din ţară şi singura din judeţ în care iluminatul stradal este asigurat, în mare parte, cu ajutorul unor surse nepoluante. În cel mai mare sat din Ciugud, Şeuşa, reţeaua stradală de iluminat funcţionează cu ajutorul unei instalaţii eoliene şi a panourilor fotovoltaice.

Proiectul este rodul unui parteneriat între Universitatea Politehnică din Timişoara şi Primăria Ciugud, beneficiind de finanţare de un milion de euro din partea Guvernului Norvegiei. Aşa că, de câţiva ani, vântul şi soarele aduc economii la bugetul comunei Ciugud.

Dacă până la finalizarea proiectului administraţia locală plătea pentru iluminatul stradal din Şeuşa, de ceva timp, pe un deal din localitate funcţionează instalaţiile care asigură captarea şi stocarea energiei verzi ce asigură necesarul pentru reţeaua stradală a localităţii.

Aici au fost amplasate 7 panouri fotovoltaice şi o instalaţie eoliană.

În cadrul cercetării derulate de reprezentanţii Universităţii Politehnice din Timişoara s-a stabilit că viteza vântului este în jur de 11,5 metri/secundă, ceea ce înseamnă o valoare considerată optimă de specialişti.

Află mai mult despre acest subiect pe www.ziarulunirea.ro