Tipăreşte pagina

Munca in nuante de negru si gri

Munca nedeclarată (cunoscută şi sub denumirea de muncă la negru, muncă ilegală sau “informal work”) are o serie de implicaţii negative atât la nivel economic cât şi la nivel social.

Reducerea fenomenului de muncă nedeclarată a constituit şi constituie o preocupare constantă atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel intern. Astfel, de-a lungul timpului, la nivelul Uniunii Europene au fost efectuate o serie de studii şi sondaje cu privire la munca nedeclarată.

Pe plan intern, deşi cadrul normativ actual nu defineşte în mod expres conceptul de muncă nedeclarată, „Codul Muncii” sancţionează contravenţional primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă.

Ce reprezinta munca la negru?

Munca la negru este activitatea pe care o presteaza o persoana pentru un angajator, in conditii care nu respecta prevederile legale. De asemenea, munca fara forme legale nu este evidentiata scriptic, nu este fiscalizata, protejata, asigurata sau asistata social.

Ce forme poate imbraca munca la negru?

Munca la negru poate imbraca mai multe forme. De exemplu, angajatorul poate avea doar o intelegere verbala cu salariatul, fara sa incheie un contract de munca in forma scrisa.

Mai mult, munca desfasurata de un salariat poate sa nu fie evidentiata contabil in intregime. In acest caz, angajatorul ii poate plati angajatului un salariu la negru. Adica o parte din salariu este trecuta in contractul de munca si pentru aceasta se platesc taxe si impozite, iar cealalta parte nu figureaza in documentele oficiale si nu este fiscalizata.

Un alt exemplu de munca la negru il reprezinta si cazul in care angajatorul incheie cu salariatul o conventie de 3 ore pe zi, insa in realitate salariatul munceste 8 sau 12 ore pe zi.

Totodata, munca la negru este si activitatea nenormata, total neevidentiata si nefiscalizata, care se desfasoara fara stat de plata legal intocmit, fara plata obligatiilor la bugetul de stat si fara pontaj.

Cum sunt afectati cei care muncesc la negru?

Cei care muncesc la negru nu beneficiaza de vechimea in munca si in specialitate, deci nici de sporuri salariale determinate de vechime.

In plus, persoanele care lucreaza fara forme legale nu au dreptul la concediul legal de odihna sau la alte concedii reglementate prin lege.

Mai mult decat atat, cei care muncesc la negru nu beneficiaza de asigurare medicala si implicit nici de asistenta medicala gratuita, medicamentatie gratuita sau compensata. In acelasi timp, aceste persoane nu se bucuraa de drepturile protective privind securitatea si sanatatea in munca.

Nu in ultimul rand, persoanele care lucreaza la negru nu beneficiaza de protectie sociala si le este afectata pensia. Astfel, acestea nu vor primi pensie de limita de varsta, pensie anticipata, pensie anticipata partial, pensie de invaliditate sau de urmas si nici ajutoare de boala, ajutor de deces, indemnizatie de boala, indemnizatie de somaj.

Munca la negru inseamna, de asemenea, ca salariatul nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare si reconversie profesionala.

Cum poate fi sesizata munca la negru?

Cei care cunosc cazuri de munca la negru pot sa reclame aceste fapte la inspectoratele teritoriale de munca.

Mai exact, ei pot intocmi o sesizare sau o petitie in care vor descrie situatia privind munca la negru. Apoi vor trimite documentul la Inspectoratul Teritorial de Munca prin e-mail, fax, posta sau se pot prezenta direct la la registratura inspectoratului.

Dupa ce au primit sesizarea, inspectorii de munca sunt obligati prin lege sa comunice raspunsul petitionarului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii petitiei, indiferent daca solutia este favorabila sau nefavorabila.

In situatia in care aspectele sesizate prin petitie trebuie cercetate in detaliu, seful inspectoratului teritorial de munca poate prelungi termenul de raspuns cu cel mult 15 zile.

Este important de retinut faptul ca angajatii inspectoratului teritorial de munca sunt obligati prin lege sa pastreze identitatea celor care trimit sesizari despre munca la negru.

Ce masuri se iau?

Angajatorii care utilizeaza munca la negru si nu isi platesc taxele catre stat risca amenzi care pot fi si de 10.000 lei.
De exemplu, daca angajatorul nu plateste, timp de 3 luni consecutiv, contributia de asigurari sociale la bugetul asigurarilor sociale de stat, atunci el va fi sanctionat cu o amenda de cuprinsa intre 5.000 si 10.000 lei, in baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Tot cu amenzi de pana la 10.000 lei vor fi sanctionati si angajatorii care potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca au angajat persoane care primesc indemnizatii de somaj si nu au anuntat in termen de 3 zile agentiile pentru ocuparea fortei de munca.

Sursa: Antena Satelor, rubrica Ghid Juridic, interviu realizat de Camelia Teodosiu cu Elena Voinea – redactor sef adj. al publicatiei on-line avocatnet.ro