Rămânem în universul culinar al românilor - și-al lui Radu Anton Roman - pentru o... zară moață, fel de bucate care încă o dată probează că în condiții identice, având la îndemână aceleași ingrediente și ustensile și ducându-și traiul asemănător, oameni gândesc și... gătesc la fel. Ce-i „zara moață”? În cartea sa „Bucate, vinuri și obiceiuri românești” (Editura Paideia), R.A.R. o numea „încă o ciorbă din familia fierturilor ciobănești, făcută la stână, undeva, în Apuseni, din puținul ce l-a cărat măgarul și cu ce-a rămas de la alte bucate, mai bune”. 

Pe Radu Anton Roman l-am văzut, cel mai adesea, gătind la... televizor. Ca mai toată lumea, de altfel. Dar de câteva ori mi-a fost dat să-i fiu în preajmă pe când gătea, învăluindu-și gesturile largi în vorbe de poveste. Când era musafir, la masa altora, avea ritualul lui. Mai întâi adulmeca, încercând din împletirea de arome să afle rețetele aduse la masă. După ce se lămurea, cu mirosul, începea să-ți pună întrebări. Dar asta cum se face, da' ailaltă din ce-i, da' de ce nu s-ar putea și altminteri...

Alegeţi mazărea cât mai tânără şi mai proaspătă, deoarece zaharurile consţinute se tranformă rapid în amidon, chiar şi după ce a fost culeasă. Mazărea potoleşte foamea rapid: 150 de grame de boabe (aproximativ 350 g de păstăi) sunt suficiente în acest sens, furnizând 120 kcal. O porţie acoperă 25% din necesarul zilnic de vitamine C şi B, dar şi de luteină şi de zeaxantină, doi antioxidanţi benefici pentru ochi. Aşa că, grăbeşte-te şi prepară cea mai bună supă-cremă de mazăre cu mentă.

Inainte de a se numi Rimetea, satul a purtat alte trei nume, care amintesc de cele trei etnii ce sunt legate de istoria lui. Trascău i s-a spus imediat după Marea Unire, făcăndu-se referire la Munţii Trascăului, ce se află in apropiere. Aceeaşi referinţă o are şi numele unguresc: Torocko. In germană, i s-a spus Eisenburg. Iar această denumire aminteşte de rădăcinile austriece (localitatea Eisenwurzen) şi germane ale vechilor locuitori, veniţi aici in 1350, pentru a lucra la minele de fier. Localitatea este insă mult mai bătrănă. Incă din timpul romanilor (106-274), zona a fost populată; o dovedesc monezile romane din timpul impăraţilor Antoninus Pius şi Maximinus Thrax, pe vremea cărora s-au deschis primele exploatări miniere. De altfel, după unele surse, insuşi numele Muntelui Trascău (şi, evident, al localităţii) vine de la impăratul Maximinus Thrax. "Thrax" - "Trascău". Rețeta pe care v-o propun nu poate fi fixată exact în timp și e sigur că toate cele trei etnii legate de istoria locului și-au însușit-o. Pot spune că e „ungurească” doar pentru că eu am aflat-o de la Dna Lakatos Susana.

Ion Lumânare, din Hotarele, e mândru de femeia lui și de bucatele pe care le gătește. Când i-am trecut pragul casei, ea - mama Lina, adică - tocmai deschidea ușița cuptorului în care se coceau pâinile. Pâini mai mici, de le zicea „picioi”. Puse laolaltă într-o cratiță mare, rotundă și mai năltuță.

Ai trebuință de: 2 kg de pește, 2 cepe, 2 morcovi, 2 dovlecei, 6 ouă, 3 lămâi, 3 cești mici de orez, o lingură de unt, puțin undelemn, puțină brânză feta.

Ingrediente: 300 g roşii bine coapte, un ardei roşu, 50 g nuci caju, un sfert de dovlecel mic, curăţat de coajă, câteva cuburi de păstârnac, câteva cuburi de rădăcină de pătrunjel, 25 g frunze de pătrunjel, 25 g frunze de ţelină, 100 ml apă călduţă (40°C), sare neiodată, după gust

Ingrediente: 1 kg carne de gaina (nu foarte batrana), 1 ceapa, 1 morcov,1 telina (cu tot cu frunze), 1 radacina de patrunjel, bors acru, verdeata (leustean, cimbru, patrunjel, marar, macris, untisor), tocmagi (taitei).