Se zice din batrani ca pe cei stinsi trebuie sa-i pomenesti cu intamplarile lor luminoase, vesele, c-asa li se linisteste sufletul. Pe Radu Anton Roman expansivul si generosul, caldul si primitorul, cu ce ar fi sa-l pomenesti mai bine daca nu cu o reteta dintr-ale sale?

Hribii cu haina lor maronie, rotunjori si bonomi ca niste... burghezi parizieni din veacul XIX!

Reteta pe care v-o daruiesc astazi am primit-o si eu in dar de la Mama Luta din Ampoita, celebritate a satului de la poalele Apusenilor, loc unde se zice ca ar fi poposit si Dumnezeu, intr-una dintre peregrinarile sale pe pamant. Pe Valea Ampoiului a gasit salas de odihna si tarani vrednici, care l-au omenit cu placinta pe lespede si cu… ciorba de fasole cu laste de casa. Cum se prepara aceasta ciorba?

Luna lui cuptor, sau miezul verii, vine cu treburi pe câmp şi în gospodării. Pe de o parte se seamănă spanac şi varză, ce vor fi bune mai târziu pentru a găti mâncăruri săţioase, iar mai apoi se pregăteşte fânul pentru animale.

În prima zi din iulie, gospodarii au grijă să nu nemulțumească cu nimic o divinitate populară, misterioasă, despre care se ştie doar că tare îi mai place să abată focul asupra gospodăriilor. Ana-Foca, căci acesta este numele ei, "se ţine pentru a fi scutit prin întreg anul de vreo daună de foc sau ca să roadă şoarecii lucrurile din ladă", zicea Artur Gorovei.

Amintirile din copilărie se leagă invariabil de o anumită cămară. O cămară in care stăteau pitite la răcoare zeci de borcane cu dulceaţă, păzite de mama, dar oferite pe ascuns de bunica.

Sfantul Petru este cel mai de seama dintre toti sfintii, pentru ca doar el tine cheile Raiului, deschizand poarta doar celor curati la suflet. Tot Sfantul Petru deschide usile tuturor incaperilor din cer. Oamenii isi inchipuiau Imparatia Cereasca precum o casa mai mare taraneasca, avand multe incaperi, cu hambare pline de grane si mori de macinat.

Cu ceva vreme în urmă, era de bon-ton să primești musafiri la ceai, in amiezile parfumate (și toride) de vară. Uite, o dupa-amiaza de mai, ca aceasta, în gradina casei, sub perdeaua de glicină ori de mâna-maicii-domnului sau sub pavăza viței-de-vie... "Ceaiul de la ora 5" era - pe malul Dâmboviței, ca si pe cel al Tamisei, ori ca-n tihnita „moșie de la țară” - o reuniune mondenă.

Rețeta zilei de azi ne trimite departe, in trecutul culinar al unei Românii savuroase. Și chiar dacă ingredientul la care o să facem referire azi vi se pare exotic, străbunicile noastre obișnuiau să gătească cu el, prânzuri gustoase și sățioase pentru familiile numeroase. 

Iata o pregatire culinara, in adevar delicioasa. O recomandam cu tot dinadinsul pentru gustul ei fin, desi pregatirea costa cam scump. Aflata de mine in volumul Dictatura gastronomica, a lui Constantin Bacalbasa, se zice ca ar fi fost creata de bucatarul Casei Regale a Romaniei special pentru mesele de la Balcic ale Reginei Maria. Mai ales ca, se stie, in acea parte, tarmul Marii Negre este cunoscut si sub numele de... Coasta de Argint.