Pe ulița vieții. Un cojocar din Țara Făgărașului - „tezaur uman viu”, în patrimoniul UNESCO

Autor: 

I-a făcut cojoc nepotului lui Arghezi. Și lui Ceaușescu. Și părintelui Arsenie Boca. Și e fiul aceluia despre care se spune că i-ar fi făcut cojocul Regelui Mihai, iar regele nu l-a uitat, căci a venit să întrebe de el, când s-a întors în țară. Le-a spus așa sătenilor adunați în biserica din Drăguș: „Eu cunosc pe cineva de-aici de la voi, Dumitru Sofonea, de mi-a făcut cojocul...” Tată și fiu, un singur nume: Dumitru Sofonea. Și-o singură poreclă: Trașu. Și-un destin asemenea: cel de meșter cu mâini de aur. În zilele noastre, Dumitru Sofonea „cel tânăr” (la aproape 80 de ani, azi), a fost declarat... „tezaur uman viu”, parte a patrimoniului imaterial UNESCO.

Se spune că meseria este brăţară de aur şi la Drăguş, în Ţara Făgăraşului, cred că cel mai bun exemplu este al familiei Sofonea, cojocari din tată-n fiu, care au făcut cojoace şi pentru omul de rând, şi pentru minţi luminate, şi pentru ca­pete încoronate. Nu spunem întâmplător asta, dar domnul Dumitru Sofonea povesteşte cu foar­te multă bucurie despre anii în care aici, în casa de la Drăguş, se făcea cojocul regelui Mi­hai.

PE ULIȚA VIEȚII - cu Simona Lazăr.

Ascultă emisiunea live duminică, 4 octombrie, de la ora 12,20, AICI - http://on.fb.me/1s1YJrw sau AICI - www.antenasatelor.ro

Cojocarul şi regele
„Cojocul regelui Mihai l-o făcut tata, c-o fost chemat la expoziţie, o fost la Muzeul Sa­tului, când s-o inaugurat, şi mai înainte îmi pare că o fost în Parcul Carol. Şi i-o făcut cojoc de vânătoare, cu broderie, da' cu mâneci. Nu avea chiar aşa broderie ca la cestelante, că atunci nu mergea banul, şi nu mergea nici meseria. Şi atunci i-o făcut cu «molii» şi cu «opturi». «Molii» îs nişte flori… numai' dacă v-arăt… uitaţi, florile aistea-s molii, ăştia rotunzi îs ochii şi coasele astea de-aicea îs în formă de molii, omizile ălea de mâncă de la pomi, ăştia-s trandafiri cu opţi, aici am molii, trandafiri cu coase, trandafiri cu opţi… şi pe buzunare tot aşa, se repetă”. Dumitru Sofonea ne explică pe-ndelete „codul” desenelor şi al înfloriturilor de pe cojoc. După care reia povestea de demult. „Când o vinit vestea, primarul de-atunci al satului o scris pe o pancartă pe care o pus-o să vadă tot omul care trecea prin Drăguş: «Aci se face cojocul Regelui Mihai!».
Că să vedeţi, tata nici nu ajunsese acasă şi numa de luase măsurile regelui la Bucureşti, dar pancarta deja era scrisă, că era lucru de mândrie pentru sat”. Atunci când s-a întors Regele Mihai în ţară, a venit la Drăguş şi a întrebat în biserică de cojocar. „Atâta mi-au spus oamenii”, zice soţia Valeria Sofonea, „că a fost în biserică, s-a dus la ăi mai bătrâni, a dat mâna cu ei şi a zis: «Eu aicea cunosc pe cineva, pe Dumitru Sofonea care mi-o făcut cojocul». Şi apoi i-or zis oamenii că murise...”.

Cojocarul şi poetul
Ce-ar mai fi de povestit? Despre întâlnirea cu Tudor Arghezi. „Se filma, aicea prin sat, «Merii sălbatici». M-o filmat cu băiatul cel mare în braţe… Cum să vă spun, s-au ales persoane de aici din sat”. Tanti Valeria vrea să spună că s-a făcut casting în sat. „Noi cunoşteam pe Barutzu că a venit la noi de am făcut un cojocel pentru băieţelul lui – era cam de patru ani – care era într-un sanatoriu în Elveţia. Şi ei erau aşa de mulţumiţi! Bătrânul Arghezi ne-a scris o scrisoare de mulţumire. O avem şi-acum: «Iubite meştere…», scria el lui socru-meu şi lui bărbată-meu, că ei l-o făcut. Şi în şase săptămâni a ajuns cheptariul la copilaş, că o trecut din mână în mână şi toţi s-au minunat de el, acolo, în Elveţia. Şi ei mereu treceau pe la noi, când mergeau către Sibiu… Şi auzind că suntem la Bucureşti, o dată, ne-au luat şi ne-au arătat Bucureştiul şi ne-au dus la ei acasă, la Mărţişor. Şi era chiar în iunie, ne-au dat cireşe. Ce să vă spun… aveau o grădină mare, şi un paznic, Gheorghe parcă îl chema. Şi pe domnul Arghezi, pe bătrânul, l-am cunoscut, că umbla prin curte şi noi ziceam că seamănă cu socrul meu, cu ochelari, aşa… Şi ne-o dus de ne-a arătat o carte, cu Constantin Brăiloiu prin Franţa şi ne-o explicat că el, Constantin Brăiloiu, mult o scris despre tata-socru, că o făcut cheptar lu’ regele, şi zice, «Acum urmează să scriem şi noi într-o carte»… Şi apăi i-o plăcut de noi, că eram uite-aşa, în costum ţărănesc. Şi-apoi Barutzu şi soţia lui, Doina, or stat cu noi la masă. Şi apoi am primit şi de la bătrânul carte, şi de la Barutzu”.
Ce scria Barutzu Arghezi într-un articol cu titlul „Drăguţii din Drăguş”, publicat în presa acelor timpuri? „Erau doi drăguşeni cu care am intrat în vorbă. O tânără femeie cu chipul de pictură împărătească şi un vânjos bărbat... drăguţ. Erau soţii Valeria şi Traşu Sofonea, care într-o pauză de filmare pe platourile de la Buftea ale viitorului film «Merii sălbatici» (...) se plimbau de mână ca în plutirea unui vis de necrezut, ca Făt-Frumos şi Cosânzeana în ţara scânteietoare a soarelui, în câmpul de aur, în cetatea de cântece şi sclipiri de stele. (...) Traşu, nume care vi­ne de la Dumitru, e fiul vestitului cojocar So­fonea, premiat pentru cojoacele lui în marile ex­poziţii republicane. Valeria suceşte lâna şi coase flori.” Cei doi porniseră să caute prin Bucureşti „nişte lână furmoasă”. „Valeria se pregătea de lucrul ei de iarnă, pe când lui Traşu îi rămăsese încă neterminată, trebuind să vie la filmare la Bucureşti, o floare pe un cojoc de copil...”

Cojocarul şi preşedintele
Cine-a mai purtat cojoace făcute de fami­lia Sofonea? Regele Mihai. Fiul lui Barutzu Arghezi, părintele Arsenie Boca, Ion Ţiriac... „Ceauşescu, săracu...”, zice cojocarul. Valeria povesteşte mai departe:”O venit la Muzeul Satului cu preşedintele Austriei şi o făcut o horă mare şi m-or luat şi pe mine la dans. Toţi i-au dat câte un cadou, dar eu nu am avut ce, nu m-am îndurat că la cojoacele astea e aşa mult de lucru. Şi apoi mi-o propus unul: «Lasă că, cu timpul, o să-i faci un cojoc preşedintele Ceauşescu». Am promis. Când puteam noi. I-am făcut un cojoc de vânătoare, dar simpluţ, dar să ştiţi că i-o plăcut foarte mult. Dar când s-o schimbat, lu socru-meu i-o fost frică, o zis că ne puşcă...
Toţi îi ziceau lui socru-meu, în Făgăraş: «Ce, i-ai făcut cojoc, nu te-ai dus cu el?» O luat săracul de o băgat ziarele printre cărămizi. Că aveau ziare cu poze, cu el şi cu frate-su, plimbându-se prin muzeu cu Regele Mihai. Pe alea le-a dosit întâi, şi mai încoace le-a dosit pe celelalte, cu Ceauşescu. Când am venit de am stricat casa, am găsit ziarele roase de şoareci. Aşa am păţit şi noi, şi ne era frică.”

Când s-a schimbat lumea?
Despre Dumitru Sofonea, cel cu cojocul re­ge­lui, fiul său, Traşu, spune: „Tata o fost făcut din flori…” Mai departe nu mai istoriseşte. Dar ia fi­rul poveştii soaţa lui, care se dovedeşte mai dor­­nică de spus poveşti. „Bunica, mama lu’ socru-meu, era cea mai frumoasă din sat. Şi… atunci nu se pierdeau copchiii, ca acum, şi l-o fă­cut din flori, cum se zice, fără bărbat. După aceea, s-o căsătorit. Ea, cu trei copii, o luat cel mai vrednic bărbat din sat şi o făcut şapte copii şi cu acela. Şi-o fost un drac de femeie, de îţi plă­cea de ea. Se pricepea la toate, o fost şi dintr-o fa­­milie de frunte-n sat. Am cunoscut-o, c-o mu­rit numai de vreo douăzeci şi ceva de ani şi era în etate de 89 de ani. Şi socru-meu o trăit 88 de ani. Păi venea la noi şi ne povestea cum o păţit ea pe timpuri, se ducea cu vitele şi acolo băieţii… zi­­ce, «vrând-nevrând s-o dat la mine şi am ră­mas gravidă, şi râdeau copiii de mine, că sunt cio­­ban umflat, că umblam cu pălăriuţă cu ciucur».”
Cum era portul oamenilor? „M-am că­să­to­rit, mergeam la seceră, uite, cum mă vedeţi îmbrăcată. Eu am 70 de ani acu'. Şi pe-atunci nu erau haine să te-mbraci aşa. Când m-am că­să­torit, trebuia să ţeşi pânză de mestecată, câ­ne­pă cu bumbac, ca să-i faci bărbatului pantaloni, în trei iţe, cu alesătură. Socrul meu o purtat pân-o murit numai cioareci albi, din pânză de casă...”
Când s-a schimbat lumea? „De vreo 40 de ani. Eu să ştiţi că îmi aduc aminte, când am făcut pe băiatul cel mare – are 48 de ani – şi n-aveam cu ce să mă îmbrac la spital. Pentru copil, mi-o adus o săsoaică din Victoria haine, din Germania, că nu aveai cu ce să-i îmbraci, că nu se găsea. Când am născut fata – are 45 de ani, e profesoară în Făgăraş – iar… Şi ne-o adus atunci şi ace de cojocar, de la tatăl ei din Germania. Mi-o croşetat şi m-o-nvăţat şi pe mine cum să fac la fetiţă. Cu băiatul cel mare… când să-l nasc…. cred că m-am dus cu opinci în picioare. Nu găseai papuci şi după aceea mi-o găsit nişte sandale cu şiret, dar de gumă, la Cooperativă, şi când m-o adus acasă, am venit cu sandale încălţată. Cam de atunci o început să se schimbe lume. Care erau mai bogaţi, se mai duceau pe la oraş, îşi mai cumpărau... Dar noi... am fost foarte săraci, socrul meu a avut şase copii, eu am fost din cinci copii, pământ prea mult nu am avut”.
Ce a fost mai important a fost meseria, pe care au dat-o mai departe copiilor. Cel mare e căsătorit de 21 de ani în Germania, şi acolo a lucrat în Nigeria, cinci ani, director la o companie multinaţională. Acum a construit o pensiune nu departe de Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi o pârtie de schi. „Dar înainte venea acasă şi zicea: «azi cos, tata». Şi făcea, aşa, câte o jumate de metru de «opţi» de-aiştea. Acum, vine în România, dar nu mi-ar pune mâna...” A fost o vreme când Valeria şi Traşu au cusut la rând cu copiii lor. Dumitru Sofonea a avut şi clasă de cojocărie. „Şi sunt băieţi la şcoală cărora le-am desenat... Unii zic că să-i învăţ şi argăseală, dar cum poate un copil care are 30 de chile să ridice pieile? De două ori pe săptămână, câte trei ore, o jumătate de oră îi las să se joace. Prima dată s-au înscris 42, şi am gătat cu vreo douăzeci şi ceva, numai”.
Fac cojocărie, azi, copiii aceştia? Nu. În afară de familia lor, Sofonea, mai e un bătrân în sat care duce meşteşugurile vechi mai departe. „Dar acela face cioareci, face căciuli; dar de cusut nici el, nu”. Tanti Valeria a lucrat şi ea la şcoală, după ce a ieşit soţul la pensie. Zice despre copii: „Care s-o silit şi o învăţat oleacă de cojocărie, apoi ăla o ajuns bine şi în viaţă”. Dă câteva exemple de copii care şi-au lucrat singuri cojoacele. „Bărbatul meu le-o scris nojiţele, eu le-am arătat cum să coasă... Şi-au ajuns să facă şcoli mari şi să aibă serviciu bun. Au fost cam opt-zece, care şi-au făcut cojoc şi au ajuns şi bine. Cine o avut mintea asta de o învăţat la cojocărie, toţi au ajuns şi cu cartea bine. Care-i bun de una, e bun de toate”.

Drăguţii din Drăguş
„E un sat din Făgăraş unde se leagă văile scoborâte din munţi, între poteci, pâraie şi câmp. E un sat de străveche vatră unde cântecele, graiul, straiele, poveştile şi oa­menii lui vin din izvorul cel mai limpede al unui neam frumos, isteţ şi vrednic. De unde i-ar veni oare numele Drăguş?! N-am întrebat nici învăţaţii şi n-am căutat lămuriri nici în căţi – dar văzându-i cât îs de chipeşi, de senini şi de sprinteni la minte, cât îs de frumos îmbrăcaţi în cojoacele lor albe, croite larg şi bogat cusute, mintea duce să apropii numele satului de vorba «drăguţ»„. Acesta este un fragment dintr-un articol pe care Barutzu Arghezii l-a scris despre satul în care vieţuiau cei care, într-o primăvară, făcuseră un cojoc pentru feciorul lui, nepotul poetului Tudor Arghezi. Se întâmpla într-un îneput de vară, când cireşele Mărţişorului se pârguiau.

Ucenic, calfă, instructor
Câţi ani aveau cojocarul şi regele, la vremea când se făcea cojocul acela? „Regele, mi se pare, avea 15-16 ani şi tata o fost la vreo 35 de ani”. Era vechi în meserie, că a plecat să înveţe meseria la 14 ani; a făcut patru ani de ucenicie şi doi ani de calfă, „ca să poată avea brevet şi să înveţe şi el pe alţii”. Inclusiv pe fiul lui, pe noră, pe nepoţi. „Dar a mai învăţat şi pe alţii. Aici în spate avem o fotografie cu toţi pe care i-a învăţat, dintre care o fată numai mai tră­ieşte şi c-un băiat, restul s-or dus la cele veşnice.” Cât de greu era să fii cojocar pe vremuri? Merita să fii o viaţă întreagă co­jo­car? „Merita, că nu erau fabricile ca acum. Tineretul, băieţii… ori erau slugi, ori ucenic pe undeva, să înveţe o meserie, că nu era combinatul Victoria, nu era combinatul de la Făgăraş, şi nu aveau unde munci. Şi la toată casa erau cinci-şase co­pii”. Pe tanti Valeria a învăţat-o cojo­că­ria tata-socru. „Nu ştiu bine ca el” – „el”, adi­că soţul ei – „că el are un talent că se uită la televizor şi trage de ac. Eu tre' să mă uit la deşte, că mi le-nţap dacă nu.” Pe nepoţi, pe ăi mai mari, tot bătrânul So­fo­nea începuse a-i învăţa. Nu se mai ocupă nici unul cu asta, deşi băieţii chiar ştiau să mâ­nuias­că bine acul cu fire de lână colorate...

Cojoc de ambasador
Alte poveşti sunt despre cojoacele fă­gă­răşene de la Drăguş şi ambasadorii Americii. Primul care a ajuns de-a purtat cojoc făcut de Dumitru Sofonea a fost Leonard Meeker. „I-am făcut doamnă atâtea cojoace, costume... şi ne-o luat maşină de cusut, dar ce nu ne-o luat...”, spune Valeria Sofonea, amintindu-şi cum într-o vară, una dintre fiicele din prima căsătorie a ambasadorului, a stat vreo trei săptămâni la Drăguş. „Am luat maşina CAP-ului şi i-am dus pe munte, prin sate, că voiau să cunoască locurile. Am fost şi la nuntă împreună, apoi au venit ei la nuntă... Ne-am împrietenit cu ei, d-apoi ce să vă spun...!” A urmat Harry Barnes.
Îl trimisese Meeker. „Dar m-a văzut şi pe mine la Muzeul Satului. Ştia româneşte. Mi-a spus că voia ceva pentru copil. L-am poftit acasă, să îi ia soţul măsurile, şi ne-am trezit cu el aici. Şi a lăsat copilaşul, fetiţa, Saşa o chema, de a stat două săp­tămâni aici. Era şi băiatul meu în vacanţă şi tare bine s-au mai înţeles copiii între ei”. Ar sta mult să povestească despre întâm­plările astea cu ambasadori porniţi să bată coclaurile Făgăraşului împreună cu alde Sofonea din Drăguş. Tanti Valeria apasă pe cuvinte, mândră: „I-am cunoscut, doamnă, până la al patrulea ambasador i-am cunoscut...”

REPORTAJE

Gânduri din Primul Război Mondial - păstrate de un secol, pe cărţi poştale
Cărţi poştale ilustrate, vechi de 100 de ani, purtând mesaje trimise de soldaţii de pe fronturile Primului Război
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război”, la Veneţia
Expoziţia fotodocumentară „Românii şi Marele Război” se va deschide vineri, 1 Decembrie, la ora
Cofeturile, delicatesele și meniurile Casei Capșa
„Cofetăria Capșa” a fost fondată în 1852 în casa vornicului Slătineanu de către urmașii unui
Centenarul femeilor din arta românească: peste 850 de artiste femei
Este un proiect compus, constând în expoziţie-cercetare, dezbatere, masă rotundă şi publicaţie, produs de
Expoziţie
Expoziţia 'Familia regală a României pe frontul Marelui Război (1916 - 1918)' se va deschide miercuri, de la ora
Povestea nebună a PRINŢULUI PILOT care a transmis americanilor cel mai important mesaj al REGELUI MIHAI
Pilot talentat, bărbat şarmant şi cu un comportament de adevărat nobil, a fost singurul român care a participat
Meniul unei nunți regale ca-n povești. De la caviar de Vâlcov la sărmăluțe românești
Meniul acestei nunti impleteste povestea regala cu cea rurala, trainica, romaneasca. Trei zile a nuntit Sinaia cand s-a
Gheorghe Caranda, primul erou aviator român
Gheorghe Caranda zburase alaturi de printul George Valentin Bibescu, alaturi de Aurel Vlaicu si de alti cativa pionieri
Surogatele de cafea, la țăranul român. Coajă de pâine, cartofi, rădăcină de topinambur, de cicoare sau de andivă (câteva rețete)
Surogatele de cafea au fost când modă, când necesitate, într-o societate marcată de lipsuri
Ziua Universală a Iei – tradiţia românească de o frumuseţe unică
Sâmbătă, 24 iunie, în România şi în comunităţile româneşti din întreaga lume a fost
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Apariţiile înfricoşătoare care îi însoţeau pe călători în drumul spre Luncani
În inima Moldovei, în satul Sârca, ce face legătura cu comuna Luncani s-a petrecut ani de-a
Un cineast a realizat un spot despre fotograful Marii Uniri de la 1918
Regizorul britanic Laurence Dunmore, cunoscut mai cu seamă pentru "The Libertine", o producţie cu Johnny Depp şi John
Și oamenii mari sunt oameni: Legendele de la Curtea de Argeș
Locul unde odihnesc capetele încoronate ale țării noastre este un spațiu al legendelor și istoriilor
Fântâna unică în Europa, ce aduce noroc în dragoste celor ce beau din apa sa cristalină (VIDEO)
Pe terasa superioară a Dunării, la cinci kilometri de localitatea Corabia se văd încă zidurile de apărare cu
Statueta de la Liubcova – o dovadă a existenţei civilizaţiilor extraterestre încă din preistorie?!?
De descifrarea labiriturilor trecutului se ocupă istoria, oferindu-ne în timp răspunsuri la întrebări
1 decembrie 1918. Intrarea triumfală a regelui și a trupelor în Bucureștiul eliberat
Reîntoarcerea din refugiu s-a făcut chiar de ziua Marii Uniri. Vorbim, îndeobşte, despre ziua de 1
Prinţesa sângeroasă a Transilvaniei, supranumită „femeia-vampir”
Numele Anei Báthory, sora principelui Gabriel Báthory al Transilvaniei, a fost asociat cu magia neagră şi
Peştera unde se spune că uriaşii lui Decebal păzesc aurul şi unde gheaţa
Peştera Focul Viu este o altă minune naturală a ţării noastre, situată în Parcul Naţional Apuseni, la o
Biserica de nuiele din Izvoare, unică în arhitectura sacrală din România
Într-un sat uitat de lume din județul Constanța dăinuie peste veacuri un altar creştin, o adevărată cetate a
Clujul neştiut - Fantoma de la Biblioteca Centrală Universitară
De la Clujul neştiut la Clujul bântuit nu e decât un pas. Există chiar imobile cu câte două fantome
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fermierii nu au atâta marfă cât cer magazinele
Producătorii români de legume şi fructe, precum şi crescătorii de animale şi păsări, se vor trezi în braţe
Escrocherii pentru oameni disperaţi
Nu ai loc de muncă, nu te place nimeni, nu-ţi merge nimic?! Nicio problemă. Ai la dispoziţie binevoitori care-ţi iau
Pe ulița vieții. Un cojocar din Țara Făgărașului - „tezaur uman viu”, în patrimoniul UNESCO
I-a făcut cojoc nepotului lui Arghezi. Și lui Ceaușescu. Și părintelui Arsenie Boca. Și e fiul aceluia despre care se
„De la cocioabă la casă, de la abandon şcolar la şcolarizare”
În România, doar unul din trei copii dezavantajaţi termină şcoala generală. Copiii nu au șansa succesului
Experiment: În căutarea unui cerșetor dornic să lucreze
Mâna întinsă de la colţ de strada, nu face casă bună cu munca cinstită. Nu cred că există om care să nu fi
Topul celor mai controversate proiecte de infrastructură
Unele drumuri par a nu se termina niciodată în România, după 25 de ani în care s-au schimbat 22 de
Fântâni secate, apă cărată cu butoaiele din râuri
Un adevărat blestem, cel al secetei, loveşte tot mai crunt, de la zi la zi, o mare parte din zona de podiş a judeţului
Campioana care se antrenează în curte, pe o saltea de paie
Într-o sală de sport din București, o femeie umilă, cu un echipament sărăcăcios, se uită cu uimire la agitația
Fără Strategie HIV/SIDA de mai bine de opt ani
România a înregistrat progrese în lupta anti-SIDA, însă eforturile medicilor sunt zădărnicite,
România, în PERICOL! Aproape jumătate din POPULAȚIA țării VA PIERI
În general, se poate presupune că pe viitor planeta va deveni mai aglomerată. Oamenii se reproduc continuu şi, cu
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Comentatorul sportiv Ilie Dobre, inclus în Hall of Fame
Comentatorul sportiv Ilie Dobre, de la Radio România Actualităţi, a fost inclus în Hall of Fame (Galeria
Și oamenii mari sunt oameni: Fotografia lui Eminescu
O fotografie făcută în grabă la Praga avea să devină peste ani emblema lui Mihai Eminescu. Acest portret a afost
Și oamenii mari sunt oameni: Grigore Antipa – 150 de ani
Pe 7 decembrie se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Grigore Antipa, deschizător de drumuri în mai
Români în lume: Alpiniștii Zsolt Torok și Vlad Căpușan, expediţie în Patagonia
Alpinistul Torok Zsolt a pornit, de joi, într-o nouă expediţie, în unul din cei mai dificili munţi din
Și oamenii mari sunt oameni:
Actor, profesor, fost director al teatrului din Craiova (1973-1974), Amza Pellea (1931-1983) face parte din promoţia de
Și oamenii mari sunt oameni: Prințesa capricioasă
Despre principesa Elisabeta s-ar putea spune că a fost cel mai enigmatic dintre copiii regelui Ferdinand și ai reginei
Și oamenii mari sunt oameni: Inventatorul gradiniței
Luna aceasta s-au împlinit 105 ani de la nașterea lui Spiru Haret. Despre el se știe că a fost un matematician,
Elena Alistar - prima femeie din Sfatul Țării și lupta ei pentru unitatea românilor
Fiică şi soţie de preot, născută în sudul Basarabiei, în urmă cu 144 de ani (în judeţul Ismail, azi
Bistrița: spectacol folcloric și retragere cu torțe, de 1 Decembrie
Ziua Naţională a României va fi sărbătorită la Bistriţa în centrul istoric al vechii cetăţi medievale,
Argeș: ceremonii militare și religioase de 1 Decembrie
Ziua Naţională va fi marcată în judeţul Argeş cu o defilare militară organizată în municipiul Piteşti şi
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Costume populare cusute ... pe ascuns
Tradiția de a îmbrăca un costum popular nou - nouț la sărbătorile mari de peste an, încă se mai păstrează
Festivalul Național al Datinilor și al Obiceiurilor de iarnă
Colindători din toate zonele țării vin la Focșani să se întreacă în bice, buhaie și clopoței la cea de-a
Concert de colinde cu Corul de Copii Radio, la Sala Radio
Sâmbătă, 9 decembrie, de la ora 19:00, Corul de Copii Radio, condus de dirijorul Voicu Popescu, invită publicul
Alaiul datinilor “Din bătrâni, din oameni buni” 2017
Consiliul Judeţean Dolj şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj organizează
Biserici călătoare în Câmpia Bărăganului
De-a lungul ultimului secol, mai multe localităţi din Câmpia Bărăganului au apărut sau, după caz, au fost
Gala Patrimoniului Gastronomic din Regiunea Nord-Est
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, prin Centrul Europe Direct Nord-Est organizează în data de 6
Mândri de România! Comuna-model în care se trăiește mai bine decât la oraș
Undeva în inima României, în mediul rural se trăiește exemplar, după un model japonez adoptat cu
Corul Academic Radio, concert de muzică corală de inspirație folclorică
Corul Academic Radio, condus de dirijorul Ciprian Șuțu, invită melomanii la Sala Radio la un concert inedit de muzică
10 ani, sclavă sexuală în Italia. Plecată să își facă un trai mai bun, o româncă a născut 2 copii în captivitate
O româncă în vârstă de 29 de ani, mamă a doi copii de 3 şi 9 ani, a fost între 2007 şi 2017
Eroul din Războiul Stelelor salvează oameni și în viața reală
Veteranul actor american Harrison Ford dă dovadă de eroism nu doar în filme, ci şi în viaţa reală. Actorul
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

ULTIMELE ŞTIRI

Un simplu test de sânge ar permite detectarea mai multor forme de cancer

Cercetătorii au dezvoltat o tehnică de „biopsie lichidă”, care ...

Exporturile de tomate ale României sunt nesemnificative

România a importat 59.369 tone de roşii în primele nouă luni din ...

Fonduri europene pentru inovare în domeniul acvaculturii

Cei care vor să atragă fonduri europene prin Programul Operaţional pentru ...

Recomandări AFIR

 

Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale recomandă Unităților ...

Caravana ”Alege oaia” - la Iași

În perioada 23-24 ianuarie 2018 în Parcarea Instituției ...

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a devenit membru al European Rural History Organisation

 

Muzeul Etnografic al Transilvaniei este prima instituţie din ...

Alpinistul roman Horia Colibăşanu invitat la Gala "Expediţia - Chemare în necunoscut"

Alpinistul român Horia Colibăşanu, timişoreanul care a reuşit să ...

Peste 20.700 de locuri de muncă sunt disponibile la nivel național

Potrivit datelor furnizate de agenţii economici privind locurile de muncă ...

Biserica de Gheață de la Bâlea Lac va fi sfințită

Turiştii care urcă la Bâlea Lac, în Munţii Făgăraş pot vizita ...

Caravana “Alege oaia!” ajunge la Iași

 

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea va fi prezent ...

La Socola se studiază ”sindromul Italia”

 

Specialişti ai Universităţii italiene Udine, sunt până pe 28 ...

În sfârşit, vine iarna!

Meteorologii atenţionează că vremea se înrăutăţeşte în jumătatea de ...

O varietate de ceapă persană, o armă potenţială împotriva rezistenţei la antibiotice

O varietate de ceapă persană ar putea avea un impact major în lupta ...

Pliculeţele de ceai - utilizări mai puţin cunoscute!

În anotimpul rece oamenii beau mai mult ceai decât în mod ...

România participă la cea de-a 83-a ediție a Expoziţiei Internaționale “Săptămâna verde”

În perioada 19 - 28 ianuarie 2018 va avea loc, la Berlin, Germania, cea ...

REŢETE DE SUFLET

Nunțile miezului de vară și-o rețetă neobișnuită, de purcel împănat cu boabe de strugure
Exista un moment cu totul special in vara cand nuntile intra intr-o rotire fara sfarsit. Fara sfarsit am spus? Nu, nu
Rețeta de suflet. Firul de indrușaim
Plimbare leneşă pe străzile pieptişe ale Chorei. Peste capetele de ţiglă roşie ale caselor îndesate unele
«
»
  • 1
  • 2
Cotlete pe grătar, ca-n vremea lui Cuza
Pe la începutul secolului al XIX-lea, în București se obișnuia - prin hanuri, cafenele și bodegi - să se
Cotlete de berbece cu legume – rețetă din vremea lui Cuza, domnul Micii Uniri
Începuturile cărților de bucate românești nu sunt atât de îndepărtate, precum pe la alte
Conopida gratinată, rețetă din meniul regal
De la balurile oficiale ale Curții Regale, care se țineau de două ori pe an, la serbările de binefacere din grădinile
Cârnați mici, rețetă din Manuscrisul brâncovenesc
Chiar daca prin tradiție taiatul porcului este asociat cu ziua de Ignat (pe 20 decembrie), in cele mai multe dintre
Varză cu orez, pentru ziua Sfântului Modest
In calendarul popular, Sfantul Modest (sarbatorit la data de 18 decembrie) este protectorul animalelor, el fiind cel
Ruladă de porc cu carne tocată și o legendă de Ignat
A mai rămas o zi până la 20 decembrie, când este Ignatul și încep a se tăia porcii, după cum cere
Cârnați oltenești, de pregătit în ziua de Ignat
Despre Ignat, o divinitate cu totul aparte în calendarul popular (cinstit la data de 20 decembrie), se pot afla
”Fripturi” de post, aflate dintr-o carte veche
Am descoperit recent o carte de bucate din anii interbelici. Maria Pârvulescu, directoarea revistei „Femeia
Plăcinta de Beliș, ca sub Munții Gilăului
Nu știu, zău, dacă ar trebui să fac un „podium” cu cele mai grozave plăcinte din țară, ce-aș alege?!
Topală albă – o rețetă bistrițeană
În Bistrița și-n împrejurimi, către Maramureș, vei mai întâlni gospodine care n-au uitat rețeta
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

TRADIŢII

Trecut şi prezent: covoarele anatoliene din Transilvania
ICR New York, în colaborare cu George Washington University Museum - The Textile Museum şi Hajji Baba Society,
Povestea lăzilor săseşti din Transilvania ajunge în capitala ţării
Fiind gândită de la început ca o expoziţie itinerantăPovestea lăzilor săseşti din Transilvania
”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei”
Expoziţia ”Lada cu zestre. Nunta în tradiţia şi cultura din Nordul Rusiei” se va deschide joi,
Sărbătoarea Zaibărului şi a Prazului”, în municipiul Băileşti
Primăria Municipiului Băileşti, Consiliul Local Băileşti şi Casa de Cultură „Amza Pellea” organizează, pe
Global Mindscape, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu şi
Cea de-a şasea ediţie a Divan  Film Festival a ajuns la final
Duminică, 30 august, s-a încheiat cea de-a șasea ediție a DivanuluiDegustătorilor de Film și Artă Culinară,
Festivalul ,,Tarafuri şi Fanfare
Primăria Municipiului Craiova şi Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă organizează astăzi, cea de-a X-a ediţie a
Târgul Comunităţilor Rurale, editia a III-a
O zonă pe care multă lume încă nu o cunoaşte, va fi ,,expusă” în acest sfârşit de
Festivalul Tarafuri şi Fanfare, ediţia a X-a
Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Asociaţia Mişcarea de Rezistenţă şi Asociaţia Culturală GRIGORE LEŞE
Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare
Unicul festival din ţară ce reuneşte tradiţii, arte şi realităţi culturale din ţară şi din străinătate, se
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
”Mi-am răcit gura de pomană”
Sau, ți-ai răcit gura degeaba, sau și-a răcit gura de pomană, iată vorbe rostite de cei ce vor constata de-alungul
”Când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum”
Nu cunosc vreo vorbă care să mă intrige mai mult ca aceasta! Păi, cum să pot să o accept, așa cum vine ea din
”Când omul cade, îi piere și umbra”
Rostesc vorba aceasta și îmi vine brusc să mă uit în spate, sau în lateral; de mult nu mai știu dacă
”Rău cu rău dar mai rău fără rău”
Păi, da, este un lucru dovedit că trăind lângă un om rău, mult timp, când acesta dispare, toate
”Vecinul de lângă casă niciodată nu te lasă”
Iată un proverb care te face să zâmbești, de cum îl rostești, mai ales dacă ești de pe la țară! Cei care
”De ce ți-este frică, nu scapi”
Iată o vorbă de duh pe care am auzit-o ori de câte ori mi-a fost frică de ceva, de cineva; a existat, prin
”A băga mâna în foc pentru cineva”
Avea mama un obicei, lua durele de pe plita sobei încinse, cu mâna goală, fără să se frigă! Eram uimită cu
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
Târgul Naţional pentru Artizanat şi Meşteşuguri 2017 s-a deschis astăzi la Romexpo
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat organizează, în perioada 8 - 10 decembrie,
Micii mari meşteşugari din nou la Sibiu!
În perioada 29 iulie - 2 august 2015, Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului găzduieşte cea de aXX-a
«
»
  • 1
  • 2
Obiceiuri și tradiții populare de Sfântul Nicolae
Sfântul Nicolae este sărbătorit de creștin în data de 6 decembrie. Este considerat unul dintre cei mai
Concert de Colinde bizantine la Istanbul
Primele zile de iarnă aduc la Istanbul două concerte corale de excepţie. Grupul Vlahos, prin susţinerea Comunităţii
Tradiții - Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Este INTERZIS să faci aceste lucruri
Ziua intrării Maicii Domnului în Biserică este socotită în popor drept zi magică. În această zi se
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer
Sfinții Apostoli Petru și Pavel, o sărbătoare a agriculturii
Pe data de 29 iunie, în fiecare an, se sărbătoresc Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Cei doi apostoli sunt
Obicei unic în România de RUSALII: Ce este udatul nevestelor?
Rusaliile sunt prăznuite în fiecare an la 50 de zile de la sărbătoarea Sfintelor Paşti. Rusaliile vor fi
Rusaliile, un spectacol aparte al obiceiurilor românești
La 50 de zile după Paști se sărbătoreste minunea Pogorării Duhului Sfânt peste Apostolii Domnului, cărora le-a
Sfinții Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena
Pe data de 21 mai, în Biserica Ortodoxă, se face pomenirea Sfântului Constantin și a mamei sale Elena.
Sfântul Gheorghe, patronul naturii înverzite
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanți sfinți în calendarul creștin-ortodox. El
Săptămâna Patimilor
Acestea sunt ultimele zile din Postul Paștelui, iar creștinii retrăiesc tensiunea clipelor de la sfârșitul vieții
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

No content to show