Construcția ridicată pe ruinele Mitropoliei Țării Romanești, ctitorită de Vlad Dracul. Pe moșia de la Flămânzesti, la nord de Curtea de Argeș, în secolul al XVI-lea, domnitorul Neagoe Basarab ridica aici o mânăstire. O construcție în stil bizantin, cu motive orientale și armenești, și terminată în timpul domniei lui Radu de la Afumați.
Însă, nu mulți cunosc ca aceasta biserică a fost ridicată din ruinele Mitropoliei, ctitorită de Vlad Dracul, în 1439. Ce s-a întâmplat cu această catedrală? Cutremurele din ’44 si ’46 au afectat acestă cladire, ce nu a mai putut fi refacută de ctitorul ei, fiind asasinat, în 1447.
Balada ”Mesterului Manole” spune ca Manole și-ar fi zidit propria soție, pe Ana, în zidurile bisericii, deoarece tot ce zidea ziua se daărâma noaptea. O altă legendă spune povestea fântanei meșterului Manole din curtea bisericii. După ce a văzut ridicată grandioasa clădire, meșterul i-a întrebat pe ceilalți dacă pot construi o alta mânăstire mai frumoasă.
Raspunzând afirmativ, Manole a poruncit ca schelele să fie îndepartate. Astfel, calfele și zidarii, abandonați pe acoperiș și-au construit aripi din șindrile ca să coboare, dar aceștia au murit. In locul in care Manole a murit a aparut un izvor ce a dus la ridicarea fântânii.
Se pare ca această legendă ar fi adevarata și ca ar fi existat mesterul Manoli din Niaesia.
Urmând studii în Italia și Constantinopol, domnitorul Neagoe Basarab a fost administrator al construcției unei moschei, la porunca sultanului Baiazid al II-lea. Constructorul-șef era Manoli din Niaesia-de orgine armean, a spus directorul Muzeului Curtea de Argeș, Ștefan Dumitrache, pentru adevarul.ro.
În timpul călătoriei in Țara Româneasca, sirianul Paul de Alep nota că, mânăstirea este ”una dintre minunile lumii”. ”Toate sculpturile si ornamentele de pe pereți și turnurile acestei biserici sunt acoperite cu aur si lapis lazuli… Intre fiecare doi stalpi este cate o pictura de o frumusete surprinzatoare, pictatî pe amândouă parțile de artiști cretani.”
Istoricul Grigore Tocilescu a identificat pe cărămida cheii de bolta, scris cu caractere osmane, numele lui Allah. Directorul Muzeului Curtea de Argeș spune că nu exista imagini care să și demonstreze existența acesteia.
Mânăstirea Curtea de Argeș a suferit modificari după incediile din 1866,1867. Arhitectura bisericii a fost modificata de francezul Emile Andre Lecomte de Nouy, la cererea Regelui Carol I. Acesta alesese acest lăcaș de cult ca loc unde avea sa fie inmormantat.
Vechiul paraclis ridicat de Neagoe Basarab a fost dărâmat pentru a face loc parcului regal.
La construcția parcului regal au fost plantate specii rare de arbori: arborele-lalea și arborele tisa. In prezent puteți admira arborele-lalea, arborele tisa fiind tăiat, cu toate că acești copaci sunt protejați prin lege.
Preotul Marin Dumitrescu amintește în cartea sa ”Istoricul a 40 de biserici din România”, despre o legendă a ctitoriei lacasului de cult. Se spune ca domnitorul Neagoe Basarab a plecat sa vâneze animale salbatice prin imprejurimile curții regale.
A ajuns la Curtea de Argeș și a urmărit un mistreț până în Valea Dracilor. Un loc cunoscut de localnici ca un tărâm al Satenei. Domnitorul a pierdut însă urma animalului, dar a găsit ruinele unui templu. Aici s-a adăpostit și a jurat ca în acel loc să ridice o biserică.
Așa a fost ctitorită Catedrala Curtea de Argeș, notează site-ul momenteistorice.ro.
Autor: Anamaria Ionescu
