Un radio despre

viața la țară

Cum poți reține atenția românului de la țară din zori și până-n seară, când are atâtea griji pe cap?
Vorbindu-i simplu, pe limba lui, despre viața lui.

Zi de zi, oră de oră, Antena Satelor merge direct la inima și mintea ascultătorilor săi, face parte din viața lor.

Cum poți reține atenția românului de la țară din zori și până-n seară, când are atâtea griji pe cap? Vorbindu-i simplu, pe limba lui, despre viața lui.

Cum poți reține atenția românului de la țară din zori și până-n seară, când are atâtea griji pe cap?

100% folclor autentic

Antena Satelor difuzează exclusiv muzică populară din cel mai valoros tezaur al cântecului popular românesc: Fonoteca de Aur a Radioului.

Cântecul popular şi-a găsit un adăpost trainic şi permanent la Antena Satelor, locul din care se întoarce, spre mii de case cu oameni simpli, dar sensibili, glasul pământului românesc.
Antena Satelor difuzează exclusiv muzică populară din cel mai valoros tezaur al cântecului popular românesc: Fonoteca de Aur a Radioului.

Antena Satelor difuzează exclusiv muzică populară din cel mai valoros tezaur al cântecului popular românesc

Noi

între ai noștri

În peste 25 de ani de emisie Antena Satelor s-a transformat în ceva mai mult decât un radio.
A devenit vocea celor cărora li se adresează.

Zi de zi peste 700.000 de români ni se alătură în călătoria prin viața, istoria și tradițiile satului.
Pentru că Antena Satelor este un radio care generează o atmosferă familială, un radio curat,
”spus” cu sinceritate, de la om la om
În peste 25 de ani de emisie Antena Satelor s-a transformat în ceva mai mult decât un radio. vocea celor cărora li se adresează. În peste 25 de ani de emisie Antena Satelor s-a transformat în ceva mai mult decât un radio.

Frecvențe



153 khz - PENTRU TOATA TARA

531 khz - Bacău, Brăila, Călărași, Ialomița, Vrancea
603 khz - Ilfov, Giurgiu, Prahova, Teleorman
630 khz - Argeș, Dâmbovița, Dolj, Olt, Vâlcea
1314 khz - Timiș, Constanța, Tulcea
NOU: 103,2FM - Sulina, 106,9FM - Zalău,
          89.0FM - Comănești
          Format digital DAB, canal de emisie : 12A,
          frecventa 223,936 Mhz - București
153 khz - PENTRU TOATA TARA
531 khz - Bacău, Brăila, Călărași, Ialomița, Vrancea
603 khz - Ilfov, Giurgiu, Prahova, Teleorman
630 khz - Argeș, Dâmbovița, Dolj, Olt, Vâlcea
1314 khz - Timiș, Tulcea, Constanța
NOU: 103,2FM - Sulina, 106,9FM - Zalău, 89.0FM -
Comănești, Format digital DAB, canal de
emisie : 12A, frecventa 223,936 Mhz - București
153 khz - PENTRU TOATA TARA
531 khz - BC, BR, CL, IL, VR
603 khz - IF, GR, PH, TR
630 khz - AG, DB, DJ, OT, VL
1314 khz - Banat, Dobrogea
NOU: 103,2FM - Sulina, 106,9FM - Zalău
          89.0FM - Comănești

Vineri 09 Decembrie

Acum la Antena Satelor
APLAUZE PENTRU FOLCLOR (reluare)
Urmeaza la Antena Satelor
ASCULTĂ LIVE!


You must have the Adobe Flash Player installed to view this player.

24 Ianuarie 1859

Aceste rânduri sunt dedicate unuia dintre ţăranii români care au marcat istoria neamului, laolaltă cu voievozii. Pe unii nu-i avem trecuţi în calendare. Ei sunt un fel de eroi necunoscuţi ai luptei noastre de a supravieţui ca neam,
Astăzi, 24 ianuarie, Flacăra Centenarului, care a fost aprinsă aseară la Muzeul Golești din județul Argeș, va fi depusă la mormintele Brătienilor de la Vila Florica, din Ștefănești, familie de care este strâns legată crearea României
Chiar din primii ani după plecarea din țară a lui Alexandru Ioan Cuza, Principele Carol I (care avea să devină apoi Regele Carol I al României) a înțeles că neamul românesc are nevoie să-și amintească în fiecare an de
Este Ziua Unirii Principatelor Române, în care sărbătorim 159 de ani de la primul pas făcut pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. În aproape toate marile oraşe sunt organizate ceremonii militare, depuneri
Cu 21 de focuri de tun, trase de la Arsenalul armatei, s-a anunţat Capitalei începerea serbărilor Jubileului Unirii Principatelor. În 24 ianuarie 1909 se aniversau 50 de ani de la ceea ce noi azi numim “Unirea-cea-mică”,
Top10
Apariţiile înfricoşătoare care îi însoţeau pe călători în drumul spre Luncani
În inima Moldovei, în satul Sârca, ce face legătura cu comuna Luncani s-a petrecut ani de-a rândul, un fenomen extrem de ciudat, în jurul căruia s-au născut o serie de ...
Un cineast a realizat un spot despre fotograful Marii Uniri de la 1918
Regizorul britanic Laurence Dunmore, cunoscut mai cu seamă pentru "The Libertine", o producţie cu Johnny Depp şi John Malkovich, precum şi din industria de advertising, a realizat un spot de 60 de ...
Și oamenii mari sunt oameni: Legendele de la Curtea de Argeș
Locul unde odihnesc capetele încoronate ale țării noastre este un spațiu al legendelor și istoriilor inedite. Catedrala Curtea de Argeș a fost construită de domnitorul Neagoe Basarab. ...
Fântâna unică în Europa, ce aduce noroc în dragoste celor ce beau din apa sa cristalină (VIDEO)
Pe terasa superioară a Dunării, la cinci kilometri de localitatea Corabia se văd încă zidurile de apărare cu turnuri complet dezvelite ale cetății romane Sucidava, o construcție ce datează de ...
Statueta de la Liubcova – o dovadă a existenţei civilizaţiilor extraterestre încă din preistorie?!?
De descifrarea labiriturilor trecutului se ocupă istoria, oferindu-ne în timp răspunsuri la întrebări perpetue. Cum majoritatea descoperirilor de anvergură se fac ...
1 decembrie 1918. Intrarea triumfală a regelui și a trupelor în Bucureștiul eliberat
Reîntoarcerea din refugiu s-a făcut chiar de ziua Marii Uniri. Vorbim, îndeobşte, despre ziua de 1 Decembrie în contextul Marii Uniri, dar omitem să amintim un fapt care a avut ...
Prinţesa sângeroasă a Transilvaniei, supranumită „femeia-vampir”
Numele Anei Báthory, sora principelui Gabriel Báthory al Transilvaniei, a fost asociat cu magia neagră şi cu practica îmbăierii în sânge de fecioare cu scopul de a-şi ...
Peştera unde se spune că uriaşii lui Decebal păzesc aurul şi unde gheaţa
Peştera Focul Viu este o altă minune naturală a ţării noastre, situată în Parcul Naţional Apuseni, la o altitudine de 1.165 metri. Cunoscută în vechime şi sub denumirea de Peştera ...
Biserica de nuiele din Izvoare, unică în arhitectura sacrală din România
Într-un sat uitat de lume din județul Constanța dăinuie peste veacuri un altar creştin, o adevărată cetate a credinţei și a mântuirii, în sufletul creştinilor acelor locuri. ...
Clujul neştiut - Fantoma de la Biblioteca Centrală Universitară
De la Clujul neştiut la Clujul bântuit nu e decât un pas. Există chiar imobile cu câte două fantome la activ, precum Biblioteca Centrală Universitară. Şi asta nu o spunem pentru a-i ...
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Cotlete pe grătar, ca-n vremea lui Cuza
Pe la începutul secolului al XIX-lea, în București se obișnuia - prin hanuri, cafenele și bodegi - să se serveasca o cafea "la filigean", după moda orientală. Vinul se bea din carafe de ...
Cotlete de berbece cu legume – rețetă din vremea lui Cuza, domnul Micii Uniri
Începuturile cărților de bucate românești nu sunt atât de îndepărtate, precum pe la alte neamuri. Iaca, pe la jumătatea veacului al XIX-lea ne-am învrednicit noi a ne ...
Plăcinta de Beliș, ca sub Munții Gilăului
Nu știu, zău, dacă ar trebui să fac un „podium” cu cele mai grozave plăcinte din țară, ce-aș alege?! Toate-s gustoase, din Moldova-n Banat și din Bucovina până-n Oltenia, din ...
Pâinea de Bobotează  (bucate ritualice)
Boboteaza este ultimul eveniment important care incheie Sarbatorile de iarna. Pentru crestinii ortodocsi, Botezul Domnului are ca moment culminant sfintirea apei si transformarea ei in agheasma. ...
Cârnați oltenești, de pregătit în ziua de Ignat
Despre Ignat, o divinitate cu totul aparte în calendarul popular (cinstit la data de 20 decembrie), se pot afla multe povești. Una dintre ele spune că acestuia îi plăcea să meargă din ...
Ruladă de porc cu carne tocată și o legendă de Ignat
A mai rămas o zi până la 20 decembrie, când este Ignatul și încep a se tăia porcii, după cum cere datina. Apropierea de Crăciun nu este deloc întâmplătoare, căci ...
Varză cu orez, pentru ziua Sfântului Modest
In calendarul popular, Sfantul Modest (sarbatorit la data de 18 decembrie) este protectorul animalelor, el fiind cel care se afla mereu inaintea plugarilor atunci cand pleaca la arat. Asadar, ...
Cârnați mici, rețetă din Manuscrisul brâncovenesc
Chiar daca prin tradiție taiatul porcului este asociat cu ziua de Ignat (pe 20 decembrie), in cele mai multe dintre satele romanești a inceput deja practicarea acestui veritabil "sport național de ...
Conopida gratinată, rețetă din meniul regal
De la balurile oficiale ale Curții Regale, care se țineau de două ori pe an, la serbările de binefacere din grădinile publice sau la sutele de birturi și restaurante oferind mâncare și antren ...
”Fripturi” de post, aflate dintr-o carte veche
Am descoperit recent o carte de bucate din anii interbelici. Maria Pârvulescu, directoarea revistei „Femeia satelor”, care apărea la Timișoara între 1934-1939, publica o ...
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Marea Unire în chipuri
„In dimineata zilei de 1 Decembrie Samoila Marza plecase cu satenii din Gal­tiu, imortalizand prezenta lor la Unire in trei imagini. Dupa 1918, a facut un album intitulat «Marea Unire ...
Radio România a obţinut marele premiu la competiţia internaţională Taktons
Pentru a treia oară, Radio România a obţinut Marele Premiu şi Premiul pentru cea mai de succes radiodifuziune, inginerii de sunet Radio România primind şi trei diplome pentru cele mai ...
Charles Aznavour: „Nu sunt bătrân, sunt în vârstă. Nu este acelaşi lucru„
„Nu sunt bătrân, sunt în vârstă. Nu este acelaşi lucru”, a declarat cântăreţul Charles Aznavour într-un interviu acordat AFP, în care artistul francez ...
Sofia Ionescu, prima femeie neurochirurg din lume
România a demonstrat de-a lungul timpului că are nu doar femei frumoase, dar şi femei care au schimbat lumea prin descoperirile lor. "O viaţă întreagă am fost pe fugă", aşa începea ...
Pagini din istoria Radio România
Luna decembrie a anului 1944 aduce cu ea infiintarea Orchestrei de Camera a Radiodifuziunii. Cateva luni mai tarziu, mai exact pe 1 noiembrie 1945, este înfiintat Corul de copii Radio, iar ...
Pr. Mina Dobzeu: despre închisori,  Steinhardt și rețetele sfinților
Arhimandritul Mina Dobzeu, preotul care l-a botezat pe Nicolae Steinhardt, a primit sâmbătă, 14 octombrie, distincţia Crucea Moldavă, din partea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. ...
In memoriam: Mircea Ionescu-Quintus
S-a stins din viață încă un simbol. Încă unul dintre aceia care au dat formă și conținut primei Constituții post-comuniste a României. Seniorul liberal Mircea Ionescu Quintus, ...
Florin Colceag - Antrenorul de genii. Cine se ocupă de „mințile geniale” ale tinerilor români
Într-o casă din Mogoşoaia, locuieşte prof. dr. Florin Colceag, considerat unul dintre părinţii spirituali ai multor copii supradotaţi din ţară. Doctor în economie, autor al unor teorii pe ...
10.000 de români poartă IE, pentru un viitor sub protecția UNESCO
Organizatorii Festivalului "RomânIA Autentică", aflat la cea de-a doua ediție, speră ca în acest an să adune peste 10.000 de purtători de ie românească în cadrul evenimentului ...
Femeia care i-a supraviețuit doctorului Mengele. Mărturii despre Infern
Din spatele nonagenarei aflată în faţa mea mă priveşte o fată frumoasă, de care m-aş putea îndrăgosti la prima vedere. Minunea nu se petrece, pentru că tânăra cu ochii bleumarin stă ...
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Comentatorul sportiv Ilie Dobre, inclus în Hall of Fame
Comentatorul sportiv Ilie Dobre, de la Radio România Actualităţi, a fost inclus în Hall of Fame (Galeria Gloriilor) de World Record Academy (Academia Recordurilor Mondiale), cea mai mare ...
Și oamenii mari sunt oameni: Fotografia lui Eminescu
O fotografie făcută în grabă la Praga avea să devină peste ani emblema lui Mihai Eminescu. Acest portret a afost realizat în anul 1869, în Piaţa Sf. Wenceslas. Şi chiar dacă ...
Și oamenii mari sunt oameni: Grigore Antipa – 150 de ani
Pe 7 decembrie se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Grigore Antipa, deschizător de drumuri în mai multe domenii ale știinţei, fiind primul oceanolog, ecolog şi hidrobiolog ...
Români în lume: Alpiniștii Zsolt Torok și Vlad Căpușan, expediţie în Patagonia
Alpinistul Torok Zsolt a pornit, de joi, într-o nouă expediţie, în unul din cei mai dificili munţi din lume, situat în Patagonia. Alături de partenerul său de ascensiuni, Vlad ...
Și oamenii mari sunt oameni:
Actor, profesor, fost director al teatrului din Craiova (1973-1974), Amza Pellea (1931-1983) face parte din promoţia de aur a teatrului românesc. Era popular, tonic, plin de umor spontan şi de ...
Și oamenii mari sunt oameni: Prințesa capricioasă
Despre principesa Elisabeta s-ar putea spune că a fost cel mai enigmatic dintre copiii regelui Ferdinand și ai reginei Maria. Tăcută din fire, distantă și egoistă, pasionată de muzică înainte ...
Și oamenii mari sunt oameni: Inventatorul gradiniței
Luna aceasta s-au împlinit 105 ani de la nașterea lui Spiru Haret. Despre el se știe că a fost un matematician, astronom și pedagog român de origine armenească, renumit pentru organizarea ...
Elena Alistar - prima femeie din Sfatul Țării și lupta ei pentru unitatea românilor
Fiică şi soţie de preot, născută în sudul Basarabiei, în urmă cu 144 de ani (în judeţul Ismail, azi în Republica Ucraina), medic şi pedagog, Elena Alistar Romanescu se remarcă ...
Evenimentele de Ziua Națională marchează debutul anului Centenarului Marii Uniri
Ziua Naţională va fi marcată, în ţară, prin ceremonialuri militar-religioase şi spectacole artistice, autorităţile pregătind pentru participanţi, conform tradiţiei, mese populare cu fasole cu ...
Bistrița: spectacol folcloric și retragere cu torțe, de 1 Decembrie
Ziua Naţională a României va fi sărbătorită la Bistriţa în centrul istoric al vechii cetăţi medievale, manifestările urmând să debuteze la ora 14,30 cu o depunere de coroane de ...
«
»
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
Fosile descoperite recent în Germania demonstrează că moliile şi fluturii există pe planeta noastră de cel puţin 200 de milioane de ani, ...
Vă mai aduceți aminte de acele gogoși pufoase pe care le făcea bunica de fiecare dată când mergeați la ea în vacanțe? De ce nu v-ați ...
Potrivit oamenilor de ştiinţă britanici de la Universitatea Sheffield, creierul uman are un scaner wireless pentru emoţiile umane, al cărui ...
Medicii avertizează că oprirea unui strănut poate să aibă consecinţe fizice grave. De asemenea, un strănut oprit poate să dăuneze urechii ...
Despre Homer se zice că ar fi fost învățător pe Ithaca, insula lui Ulisse. Cei dintâi care au auzit peripețiile din Iliada și ...
Tradiția de a îmbrăca un costum popular nou - nouț la sărbătorile mari de peste an, încă se mai păstrează în unele sate din ...
Cărţi poştale ilustrate, vechi de 100 de ani, purtând mesaje trimise de soldaţii de pe fronturile Primului Război Mondial către ...

Satu Mare, localitatea porţilor secuieşti

09 Aug 2014

09.08-porti-secuiestiLocalitatea Satu Mare din judeţul Harghita a devenit cunoscută în întreaga Europă datorită porţilor secuieşti păstrate de peste un secol şi jumătate, care sunt adevărate capodopere ale artei populare.

Turiştii care străbat DN 13A, între Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, au posibilitatea să admire în Satu Mare un număr impresionant de porţi secuieşti, care străjuiesc intrarea de la fiecare a doua gospodărie. Cum ajungi la primărie îţi dai seama că te afli în "satul porţilor secuieşti", întrucât pe clădirea instituţiei sunt prinse elemente din porţi tradiţionale vechi care au fost salvate dintr-un incendiu de amploare ce a afectat satul în anul 1952.

Potrivit datelor puse la dispoziţie de reprezentanţii Biroului de Turism din Satu Mare, în localitate se află aproximativ 250 de porţi secuieşti tradiţionale, din care 120 sunt sculptate, gravate şi vopsite. Unusprezece dintre acestea sunt monumente istorice, înscrise în lista patrimoniului naţional, cea mai veche aflându-se în faţa parohiei romano-catolice şi fiind datată din anul 1858.

Responsabilitatea salvării şi protejării porţilor secuieşti a fost preluată, în urmă cu peste 40 de ani, de fosta profesoară Kovacs Piroska, acum în vârstă de 82 ani. Femeia minionă, discretă şi sfioasă şi-a dedicat toată viaţa promovării valorilor populare din comună şi din regiune şi datorită stăruinţei ei permanente porţile secuieşti au fost incluse într-un program judeţean de salvare şi conservare. În cei peste 40 ani de activitate, Kovacs Piroska a colecţionat artă populară, devenind o extraordinară cunoscătoare a valorilor culturale din Satu Mare, a deschis un muzeu, a colectat un volum impresionant de desene populare, a realizat o cartare a porţilor secuieşti din zona Odorhei şi a solicitat restaurarea lor. Aşa a demarat un proiect finanţat de Consiliul Judeţean, datorită căruia au fost restaurate zeci de porţi secuieşti din tot judeţul, a căror valoare culturală este inestimabilă.

Datorită strădaniei sale, Kovacs Piroska a fost răsplătită, în anul 2012, cu premiul Europa Nostra, categoria "Contribuţie remarcabilă", acordat de Comisia Europeană, iar faima porţilor secuieşti a trecut graniţele judeţului şi ale României şi au devenit cunoscute în întreaga Europă.

Kovacs Piroska obişnuieşte să spună că meritul pentru acest premiu nu îi aparţine numai ei, ci zecilor de oameni care i-au fost alături şi au ajutat-o în munca sa, în cele câteva decenii dedicate salvării patrimoniului cultural.

"Este un sentiment extraordinar şi o onoare deosebită. Sunt bucuroasă. În momentele deosebite al decernării premiului am simţit că ar fi bine dacă proprietarii porţilor secuieşti, cioplitorii de porţi, membrii comunităţilor din judeţ rămaşi acasă ar simţi împreună cu mine că valorile tradiţionale, specifice zonei în care trăim, au loc în cultura tradiţională a Europei. De această dată atenţia Europei s-a îndreptat spre noi, poarta secuiască şi-a primit locul meritat pe paleta culturală a Europei. Acest lucru ne îndeamnă să lucrăm şi mai mult", a declarat Kovacs Piroska după ceremonia de decernare a premiului, care a avut loc la Lisabona.

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, care a fost de acord cu finanţarea unui program de restaurare a porţilor secuieşti, spune că trebuie acordată o mare atenţie acestui simbol cultural şi o numeşte pe Kovacs Piroska "ocrotitoarea porţilor secuieşti".

"Avem valori culturale deosebite, poarta secuiască ca simbol este una dintre comorile preţioase ale Europei, pe care o putem ocroti doar prin colaborare şi prin acordarea unei mari atenţii. Începând cu 2009, Consiliul Judeţean Harghita este membru în Asociaţia culturală KŐLIK, activitatea acesteia fiind extinsă la nivel judeţean pentru menţinerea şi ocrotirea porţilor secuieşti. Fondatoarea asociaţiei, Kovács Piroska din Satu Mare, este 'ocrotitoarea porţilor secuieşti', iar la iniţiativa Consiliului Judeţean Harghita activitatea ei excepţională a fost recunoscută cu premiul Europa Nostra în anul 2012. Datorită lui Kovács Piroska, secuimea, judeţul Harghita au ajuns în centrul atenţiei Europei", a declarat Borboly Csaba.

În Satu Mare, supranumit "satul porţilor secuieşti", se găsesc cele mai multe porţi secuieşti cu porumbar, ele fiind denumite şi porţi "sculptate", "împodobite", "scrise" din cauza multiplelor motive populare executate cu dalta, cu lama arcuită.

Potrivit etnografilor, poarta secuiască este o construcţie aşezată pe trei stâlpi de susţinere, compusă din trei părţi: poarta mare se potriveşte cu înălţimea căruţei pline de fân, iar poarta mică este destinată persoanelor. Cei trei stâlpi de susţinere sunt legaţi de o grindă pe care se construieşte un porumbar sau lăcaş pentru porumbei.

Etnograful Portik Iren spune că denumirea de lăcaş pentru porumbei este doar simbolică, întrucât niciodată nu au fost crescuţi acolo porumbei, pasărea simbolizând sufletele foştilor proprietari ai gospodăriei.

"Este o parte simbolică a acoperişului, pasărea simbolizând sufletul. Etnografii susţin că ar fi locul unde sunt păzite sufletele gazdelor anterioare ale gospodăriei. Şi nici nu ar fi un loc mai bun pentru aceste suflete şi mai acasă, decât acolo unde o viaţă întreagă au lucrat pentru întreaga gospodărie", explică Portik Iren, care a a precizat că elementele porţii poartă denumiri legate de păsări şi de credinţa populară că totul are suflet.

Multe dintre porţile din Satu Mare sunt pictate, etnografii spunând că aceste modele, de regulă, împodobesc intrările în "instituţiile preţioase", cum ar fi biserici sau şcoli, dar şi a gospodăriilor unor persoane influente în comunitate.

Motivele prezente pe porţile secuieşti sunt cele geometrice stilizate, motivele florale, dar şi soarele şi luna, arborele vieţii sau diverse păsări. Grinda este decorată, de obicei, cu inscripţii, cum ar fi anul construirii şi numele gazdei şi al soţiei sale.

De asemenea, potrivit etnografului Portik Iren, numerele impare sunt populare în Secuime şi de aceea, pe porţi, sunt prezente numere de flori sau de fructe impare.

Poarta arată şi starea materială a gazdei, dar reprezintă şi o moştenire pentru generaţiile care vin.

Portik Iren susţine că, în trecut, porţile au fost înzestrate cu simboluri care aveau menirea să ţină departe de gospodărie atât vrăjile, cât şi toate bolile care ar fi putut afecta omul şi animalele, dar şi necazurile ce ar fi putut să se abată asupra casei. Între timp, s-au popularizat mesajele scrise pe porţi, dar care, în opinia etnografilor, sunt mult mai sărace decât vechile simboluri.

"După ce s-au dat uitării citirea simbolurilor s-au popularizat mesaje scrise pe poartă, care sunt cu mult mai sărace pentru că se referă numai la om. Spre exemplu, mesajul spune: 'Omul bun să intre, cel rău să rămână afară'. Însă, simbolurile nu se refereau numai la omul bun şi omul rău. Simbolurile vechi au avut menirea să îndepărteze toate relele, bolile animalelor sau ale oamenilor şi toate stricăciunile care erau oprite la poartă. Poarta, pragul, uşa este un loc care nu este nici afară nici înăuntru, este un teren neutru, unde se pot face şi se pot opri vrăjile", explică Portik Iren.

Indiferent de felul în care arată, porţile tradiţionale din Harghita şi în special cele din Satu Mare au devenit puncte de atracţie pentru turişti. Şefa Biroului de Turism din Satu Mare, Madaras Csilla Hajnal, spune că turiştii pot parcurge un circuit scurt al porţilor monumente istorice din comună şi pot primi toate informaţiile de care au nevoie.

Autorităţile îşi continuă munca lor de salvare şi conservare a acestor valori ale artei populare pentru ca imaginea tradiţională a satului să nu se piardă.

"În urma activităţii depuse în parteneriat au fost şi sunt reabilitate numeroase porţi secuieşti, sunt inventariate porţile existente în judeţ şi se lucrează în vederea păstrării imaginii tradiţionale a satului. Consider că ocrotirea valorilor culturale, a edificiilor, a tuturor obiectelor, construcţiilor care poartă valorile şi crezul strămoşilor noştri trebuie să fie un obiectiv prioritar, la care nu putem răspunde niciodată că nu există fonduri. Numai aşa putem spune că am făcut totul ce ne-a fost cu putinţă pentru a lăsa copiiilor noştri un sat primitor, un oraş locuibil şi acesta este motivul pentru care programul nostru de salvare a porţilor secuieşti este atât de important", a declarat Borboly Csaba.

Sursa: Agerpres

Foto: turism-360.ro

CALENDARUL TRADIŢIILOR POPULARE

No content to show
  • Romvac
  • Vinvest 2017
  • Redoxim
  • Saaten Union
  • Glissando
  • Prointermed
  • Agroland